Un raport adoptat miercuri de Parlamentul European constată slabele progrese înregistrate de țările din vecinătatea UE în privința îmbunătățirii independenței sistemului judiciar și în combaterea corupție. Raportul, în care se face o analiză a respectării drepturilor omului lume in anul 2014, subliniază nevoia de elite politice care să nu fie atinse de flagelul corupției. Și, nu în ultimul rând, cere Rusiei „să înceteze agresiunia în Ucraina”. Corespondenta noastră la Strasbourg i-a luat un interviu autorului raportului, europarlamentarul român, Cristian Preda.
Europa Liberă: Domnule Cristian Preda, sunteți autorul raportului PE privind situatia drepturilor omului în lume, în anul 2014, anul anexării Crimeei de catre Rusia, anul Euro-Maidanului ucrainean și al ascensiunii ISIS. Pe acest fond, aratati că drepturile omului și valorile democratice sunt amenințate din ce în ce mai mult la nivel mondial (cu preponderență în regimurile autoritare), că spațiul public pentru societatea civilă se micșorează, iar un număr tot mai mare de apărători ai drepturilor omului sunt atacați la nivel mondial. Are UE instrumentele necesare dar și forța să schimbe aceast trend?
Cristian Preda: „UE a făcut din instrumentele sale legate de drepturile omului o parte esențială a politicii sale externe, ceea ce nu e puțin lucru. Nu sunt foarte mulți actorii politici internaționali care asociază politica externă cu drepturile omului. Știm că se întâmplă asta în cazul Congresului Statelor Unite.
Parlamentul European elaborează în fiecare an un raport despre situația drepturilor omului peste tot în lume. Noi am discutat anul acesta despre 2014 și considerăm că drepturile și libertățile sunt o parte esențială a identității noastre pe care trebuie să o încurajăm peste tot în lume. Asta înseamnă că, de pildă, în dialogurile noastre cu țările terțe, dialogul politic pe marginea drepturilor omului este inclus de fiecare dată când există asemenea contacte. Încurajăm statele membre să facă la fel. Sigur că există state membre care atunci când e vorba de un dialog comercial, nu introduc neapărat drepturile omului.”
Europa Liberă: Rusia este un exemplu de diviziune în cadrul UE.
Cristian Preda: „Este adevărat. Dar dincolo de clivajele pe care le putem vedea la nivelul statelor membre ale UE, la nivelul Parlamentului European poziția noastră este foarte clară, mai mult decât atât sunt cunoscute pozițiile asumate de PE prin rezoluțiile sale în favoarea apărătorilor drepturilor omului care sunt aruncați în regimuri din vecinătatea noastră estică, din vecinătatea noastră sudică, cu alte cuvinte, suntem o tribună politică importantă și nu vă ascund cât de mult ne bucurăm atunci când un ziarist, un activist civic, apărători ai drepturilor omului, a fost eliberat.
Zilele trecute a fost o imensă satisfacție în PE când am aflat că militanta pentru drepturile omului din Azerbaidjan, Leila Iunus, a fost eliberată. Acesta a fost și rezultatul unui efort depus în mod public de parlamentari europeni, în mod discret, pentru că există și o așa numită „diplomație silențioasă”. Toate acestea sunt făcute pentru a ușura soarta celor care apără în mod demn și curajos drepturile omului, dar și pentru a convinge interlocutorii noștri că libertățile și drepturile fundamentale sunt parte a identității politice și trebuie să fie peste tot așa.”
Europa Liberă: Insistati în raportul Dvs. asupra „importanței de a garanta coerența politicii UE în situații de ocupare sau anexare de teritoriu.” Să ințeleg că vă referiți aici la Crimeea, dar și laTransnistria.
Cristian Preda: „Da, este vorba de un pasaj care acoperă diverse cazuri istorice. Sigur că pentru noi, ca est-europeni, și fiind vorba de 2014 referirea este la Crimeea. Regret faptul că acordurile de la Minsk nu au inclus acest punct, pentru că și sancțiunile UE la adresa Rusiei sunt legate de acordurile de la Minsk, fără să facă referire la anexarea Crimeei. Din păcate sunt voci europene care tind să arunce pe planul doi acest gest incalificabil care este doar o demonstrație de forță a Rusiei.
Pe noi ne mai interesează situația din Transnistria. Nu este o situație simplă și nu cred că recentele alegeri care au avut loc pentru legislativul din autoproclamata regiune moldovenească de dincolo de Nistru vor simplifica procesul de negociere cu privire la statutul regiunii, negocieri care ar trebuie să ajungă la un final. Din păcate există foarte mulți factori de blocaj în dosarul transnistrean, este o regiune ocupată abuziv, aspect asupra caruia toată Europa este de acord. Noi am reiterat de mai multe ori cererea de eliberare a teritoriului transnistrean de forțele armate rusești, promisiune făcută de Rusia cu mulți ani în urmă.
Acum totul este complicat de ceea ce se întâmplă la Chișinău. De unde Chișinăul ne oferea numai motive de optimism, de câteva luni încoace ne ingrijorează situația de acolo. Este un motiv de insatisfacție pentru noi, pentru că Moldova era văzută ca un membru model al Parteneriatului Estic. Din păcate tinde să abandoneze această condiție.”
Europa Liberă: Dedicati un capitol special in raportul Dvs. extinderii UE și politicii de vecinătate și faceți propuneri cât de poate concrete solicitând țărilor respective „să constituie un bilanț credibil al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările definitive pronunțate.”
Cristian Preda: „Am încercat să introduc solicitări ușor de citit de fiecare capitală din vecinătatea UE. Am căutat să leg foarte clar drepturile omului și respectarea libertăților de chestiunea democratizării, pornind de la o teză foarte simplă și anume că nu ne putem închipui un statut al libertăților care să fie solid sau libertăți respectate acolo unde nu este democrație.
Nu avem nici un exemplu de o țară non-democratică unde libertățile să fie respectate. Și atunci am incercat ca printr-un set de solicitări cât de se poate de concrete să accentuez importanta democratizării și a schimbărilor democratice văzute prin felul în care sunt ele concepute în Europa occidentală, mai nou și in cea orientală, dar și în SUA. Acest set de solicitări garantează exercitarea unor libertăți. Asta ne duce la discuția despre statul de drept, la cea despre soliditatea justiției, la discuția despre corupție politică și nevoia de a avea elite politice care să nu fie atinse de acest teribil flagel. Or, din păcate, aceste chestiuni se regăsesc în multe dintre țările noastre partenere.”
Europa Liberă: Subliniați, de asemenea, în raportul Dvs. că în țările din Parteneriatul Estic „se constată o deteriorare a culturii politice democratice”. V-aș întreba dacă prelungita criză politică din Moldova este o expresie a acestei deteriorări a culturii democratice în țară.
Cristian Preda: „Acum un an, toată lumea a fost bucuroasă în Parlamentul European, când, după alegeri, partidele pro-europene aveau majoritatea și puteau lucra împreună. Moldova fusese în sfârșit așezată pe un drum european. ”
Europa Liberă: Cetățenii aleseseră acest drum…
Cristian Preda: „Exact. Până atunci era doar un vagon, sau cateva vagoane într-o locomotivă incertă într-un depou prăfuit, unde nu se știa exact ce este…Se făcuseră câțiva pași clari intr-o anumită direcție, se elaboraseră o serie de proceduri, se impusese un stil de colaborare cu Bruxelles-ul care ne arătau o deschidere care a însemnat, inclusiv, faptul că în vara lui 2014 prim-ministrul de atunci anunța chiar posibilitatea depunerii unei candidaturi a Moldovei la UE.
Suntem in acest moment foarte departe de acest spirit, coaliția pro-europeană a ratat numeroase ocazii, au ieșit la iveală afaceri foarte ingrijorătoare legate de controlul oligarhilor asupra partidelor, de un tip de corupție politică și persoane debusolate politic care au ratat în ultimele luni oportunități extraodinare. O spun apăsat: este în mare măsură și vina partenerilor noștri din PPE, cred că și noi ca familie politică avem o responsabilitate.
După arestarea lui Vlad Filat asistăm la un haos în PLD, ceea ce pune viitorul european al R. Moldova sub un uriaș semn de întrebare. Alternativa este intoarcearea la un stil politic pe care l-am văzut din 1994 până în 2009, cu indecizii și cu o ceață care nu va mai fi deloc interesantă pentru UE. Le revine cetățenilor să se decidă. La momentul acesta ar fi dezastruos să se intre intr-o logică de alegeri anticipate, prin acest mesaj transmis de Moscova fie direct fie prin actorii politici vizibili si asumați din R. Moldova. Eu cred că există o șansă pentru a avea o coerență politică la Chișinău.
Degradarea culturii democratice inseamnă că nu mai ești responsabil pentru votul pe care ti l-au oferit cetățenii. Dacă alegătorii vin la urne, se exprimă într-un fel și tu timp de un an de zile, mai mult de un an, nu ești capabil să traduci această expresie a voinței populare într-o arhitectură instituțională și decizii politice coerente, inseamnă ca ai intr-adevăr o mare problemă.
Există în Moldova oameni care pot să preia ștafeta de la această generație care poate a obosit. Poate că este momentul ca și la Chișinău să se producă această schimbare de generație cu oameni care au forță și ambiție pentru a pune lucrurile în ordine. Cetățenii nu merită această situație haotică. Democrația este posibilă în Moldova.”
