Reprezentanți ai societății civile și de cealaltă parte, deputați din diferite fracțiuni parlamentare au dezbătut azi subiecte precum participarea echilibrată a femeilor și bărbaților în procesul decizional, combaterea violenței asupra femeilor sau reintegrarea mamelor la locul de muncă. În fața legiuitorilor, participantele la forum au venit cu propuneri concrete și au cerut în schimb acțiuni concrete, cum ar fi bunăoară adoptarea legii care va introduce cote de gen în partidele politice.
Legea care stabilește cote minime de reprezentare a femeilor în funcțiile cu demnitate publică a trecut doar de prima lectură în legislativ, iar astăzi activiștii au obținut promisiunea că în două săptămâni aceasta va fi votată de deputați. Fiind femeie ,,eu pot să conduc un minister, pot să fiu președinta parlamentului sau președinta țării”, asta și-au spus azi participantele la forum, care au cerut în context eliminarea din spațiul și discursul public a mesajelor sexiste. Spiritul combativ al celor care apără egalitatea de gen a fost generat și de recentul mesaj considerat sexist al unei activiste democrate cu referire la eventuala participare a fostei ministre a educației, Maia Sandu la scrutinul prezidențial.
Coordonator de programe la Fundația Est-Europeană, Andrei Brighidin crede că problema egalității de gen nu este încă pe deplin conștientizată, dovadă fiind și frecventele declarații discriminatorii bazate pe criteriul de gen:
„Persistă încă abordările patriarhale în societatea noastră, stereotipurile de gen fiind susținute uneori și de către femei și este regretabil acest lucru. Din câte am înțeles, aproximativ în termen de 10 zile, proiectul legii care prevede instituirea cotelor de reprezentare, sancțiuni pentru candidații care nu se vor conforma acestor prevederi, va fi introdusă noțiunea de sexism, concediul paternal și alte măsuri pozitive care ar putea să ducă la egalitatea de facto dintre femei și bărbați în parlament, guvern, dar și alte sfere ale vieții. Vom vedea dacă decidenții se vor ține de cuvânt.”
Your browser doesn’t support HTML5
O conferință la Chișinău
În egală măsură, susțin organizatorii forumului, femeile trebuie să conteze atunci când se discută politici de îngrijire a copilului, de protecție a victimelor violenței în familie sau discriminare după etnie și dizabilitate.
Pornind de la constatarea că violența față de femei rămâne a fi deseori tolerată în comunitate și de autoritățile locale, ceea ce pot femeile, spune Daniela Misail-Nichitin, președinta Centrului Internațional ,,La Strada” este să nu tacă și să ceară măsuri legale care ar obliga polițiștii să le apere neîntârziat de agresor:
„Este vorba de asigurarea protecției imediate, monitorizarea respectării ordinului de restricție și a ordonanței de protecție, dezvoltarea serviciilor pentru subiecții victimelor violenței în familie. La fel, a fost introdusă o nouă noțiune, cum ar fi hărțuirea femeilor și bineînțeles, legea prevede responsabilități diferite pentru diferite categorii de grupuri profesionale, în special este vorba de polițiști, asistenți sociali, cadrul medical, autoritățile publice locale.”
Referindu-se la concediul de maternitate, activiștii au atras atenția că actualmente, durata de trei ani a acestuia este în defavoarea afirmării femeii pe plan profesional și totodată îngreunează reintegrarea la locul de muncă, crede Sofia Șuleanschi, directoarea Centrului pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri:
„Noi am zis că ar fi bine să fie un concediu mai bine plătit, dar până la un an, și aici au sunat mai multe cifre: 85 la sută, 75 la sută. A doua oportunitate, ar putea fi ca în al doilea an să se mai decidă care ar fi oportunitățile, doar că angajatorii aici trebuie să conștientizeze că atunci când noi vrem ca femeile să revină din concediul de maternitate, avem nevoie de programe de calificare, recalificare. Și am ridicat un alt bloc de probleme, serviciile, fiindcă dacă o mamă revine la serviciu, cu copilul trebuie cineva să stea.”
Activiștii susțin că reducerea concediului de maternitate la un an ar permite autorităților să reinvestească banii din alocații pentru servicii sociale, precum creșele, lucru care ar ajuta mamele să revină la muncă, cu un salariu mult peste indemnizația lunară.