Propunerea a fost înaintată de 39 de deputați ai majorității parlamentare, dar are nevoie de 67 de voturi pentru a fi adoptată de parlament. Potrivit propunerii, se va renunța la imunitate dar va fi extins articolul 71 al Constituție care precizează că deputații nu pot fi urmăriți legal pentru ce declară public în cursul mandatului. „Mingea” s-a întors acum în terenul parlamentului.
Curtea Constituţională dă undă verde deputaţilor să renunţe la imunitatea parlamentară, precizând însă că vor putea interveni cu schimbări în Constituţie abia peste 6 luni care vor fi să treacă după înregistrarea oficială a iniţiativei în Parlament. Din 2009 încoace, mai multe tentative de abolire a imunității parlamentare prin amendarea Constituţiei au eşuat din lipsa suportului numeric necesar. La fel ca majorităţile parlamentare precedente actuala coaliţie nu dispune de numărul de 67 de voturi obligatorii pentru operarea de schimbări în Constituţie. Majoritatea adunată de democraţi, care au promovat iniţiativa, ar putea miza pe voturile fracţiunii liberal-democrate, singura din opoziţie care nu respinge categoric iniţiativa. PLDM are 11 mandate exact cât ar trebui pentru o majoritate constituţională. Deputatul liberal-democrat Tudor Deliu spune că, teoretic, formaţiunea sa ar trebui să dea dovadă de consecvenţă şi să sprijine opţiunea pe care a promovat-o în campania electorală. Dar în ce măsură este pregătit PLDM să susţină iniţiativa înaintată de democraţi se va vedea în momentul votării în şedinţa plenară, sugerează Deliu:
„Să ajungem la momentul când va fi introdusă pe ordinea de zi. Ea va fi introdusă doar după 6 luni. Abolirea imunităţii parlamentarilor a fost o promisiune electorală a noastră. În sesiunea trecută am venit cu un atare proiect, dar nu a fost susţinut de Parlament, inclusiv de unii deputaţi din PD. Nu înţeleg care este scopul lor acum, ori că vor să creeze un PR politic acum. Până la momentul includerii pe ordinea de zi, noi o să avem poziţia noastră.”
Your browser doesn’t support HTML5
Despre imunitatea parlamentară
Iniţiativa de limitare a imunităţii parlamentarilor la care face referinţă Tudor Deliu propusă în 2014 de liberal democraţi a fost respinsă de opoziţia de atunci, dar şi de mai mulţi deputaţi din actuala coaliţie parlamentară, cum ar fi democratul Dumitru Diacov, de exemplu, sau cei 14 foşti comunişti, actualmente deveniţi social-democraţi.
Chiar dacă au promis în campania abolirea imunităţii deputaţilor, opoziţia socialistă şi cea comunistă spun cu fermitate că nu vor susţine iniţiativa majorităţii, deoarece, spun ei, ar putea fi folosită împotriva deputaţilor de opoziţie.
Iată ce ne-a spus socialistul Vlad Bătrâncea: „Acest lucru trebuie să se producă la pachet cu depolitizarea justiţiei, depolitizarea Procuraturii generale, cu demisia şefilor instituţiilor de drept compromiși. Dacă e să privim lucrurile din prisma de scurtă durată este un lucru îndreptat împotriva opoziţiei. Guvernarea tinde să intimideze opoziţia. Este destul de periculos. În perspectivă, după schimbarea arcului de guvernare, depolitizarea instituţiilor de drept bineînţeles că vom examina acest lucru.”
Şi comunista Inna Şupac: „Când vedem că Republica Moldova este un stat capturat şi aproape toate instituţiile de stat, în special CNA, Procuratura şi alte instituţii de drept sunt capturate de PD putem să presupunem că democraţii, care încearcă acum să promoveze această iniţiativă cu ridicarea imunităţii, vor să aibă încă o bâtă împotriva opoziţiei parlamentare.”
Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, spune că lipsirea deputaţilor de imunitate este o practică valabilă pentru democraţii dezvoltate, mai puţin pentru cele fragile cum e şi cazul Republicii Moldova:
„Există foarte multe ţări cu democraţii abile în care deputaţii nu au imunitate fiind judecaţi ca orice cetăţean de rând. Acordarea imunităţii sau neacordarea ei e mai curând o chestiune de discreţie a legiuitorului, decât princiu de drept constituțional. Cu cât democraţia este mai dezvoltată cu atât mai puţină imunitate există pentru deputaţi. Atunci când ai o democraţie fragilă înlăturarea imunităţii ar putea fi un mijloc pentru influenţarea opoziţiei. Din acest motiv mulţi ani la rând Consiliul Europei insista pe menţinerea imunităţii parlamentare în Republica Moldova.”
Totodată, expertul Vladislav Gribincea insistă că imunitatea parlamentară trebuie să fie valabilă doar pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu pentru orice acţiune sau comportament pe durata mandatului, dar în afara orelor de muncă. Inclusiv în ce priveşte dreptul deputatului de a vorbi liber despre orice subiect fără teama de urmări legale, nu ar trebui să fie perceput ca ceva absolut, mai cu seamă când în dezbateri parlamentare deputaţii îşi permit atacuri la persoană şi afirmaţii fără acoperire.
Inițiativa de modificare a Constituției promovată de spicherul democrat Adrian Candu a fost lansată după ce Comisia Electorală Centrală a respins, pe 30 martie, referendumul Platformei „DA”, care includea anularea imunității deputaților.
Platforma DA se află acum în proces cu CEC. Comisia a contestat la Curtea Supremă de Justiţie hotărârea Curţii de Apel Chişinău care o obliga să desfăşoare referendumul iniţiat de Platforma DA. Dacă şi instanţa ierarhic superioară se va pronunţa în favoarea referendumului, atunci abolirea imunităţii parlamentare s-ar putea produce pe două căi, fie în cadrul plebiscitului, în care populaţia să sprijine ideea, fie prin amendamentul constituţional votat de cel puţin 67 de deputaţi.