Vitalia Pavlicenco: Dacă statul nu satisface aşteptările oamenilor, dacă îi nenoroceşte sau îi nefericeşte, oamenii au dreptul să pledeze pentru desfiinţarea lui

Într-o declarație politică adoptată după amplele manifestațiii pro-unioniste din 27 martie, Parlamentul de la Chișinău a afirmat că va înăspri pedepsele pentru atentarea la suveranitatea, independența şi neutralitatea permanentă ale Republicii Moldova. Cît e de îngrijorat Partidul Național Liberal de posibilele reacții ale autorităților față de cei ce promovează unirea, și de înmulțirea concurenței politice pe segmentul unionist?

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi cunoscută pentru opţiunea unionistă. Între timp, v-au dislocat unii mai ambiţioşi, mai tineri. Și de la o seamă de vreme unii adversari ai ideii unirii Republicii Moldova cu România vor să obţină ca acest ideal, acest deziderat să devină chiar penal. Au mai fost regimuri, chiar pe teritoriul acesta, care au încercat să interzică oamenilor să gândească, să pună garduri între neuroni. Totuşi, în ce măsură credeţi că au dreptate sau nu au dreptate cei care spun că ideea unirii este antistatalistă, dăunătoare? Pentru că şi adepţii unirii cu România acelaşi lucru le spun celor care optează pentru unirea Republicii Moldova cu Belarusul şi sovietică. Cum credeţi, ce şanse există să ajungeţi chiar indezirabili voi, unioniştii?

Vitalia Pavlicenco: „Eu vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru o întrebare care e foarte bună, pentru că, oricât aş vorbi de ea, văd că mai e necesar ca să explicăm. Nimeni nu ne disloacă şi nu ne-a dislocuit, pentru că noi suntem partid, primul partid unionist, acum a mai apărut un partid, şi promovăm acest deziderat foarte clar prin statut, prin program, prin acţiunile noastre, prin declaraţiile noastre. Noi am obţinut acest drept de a avea un statut unionist pentru prima oară, practic, în 200 de ani, pentru că acest lucru s-a produs în 2012 în Republica Moldova sau pe acest pământ românesc prin justiţie. Adică justiţia la noi în deciziile de judecată la Curtea Supremă, după ce am parcurs etapele, a dispus, şi în baza poziţiei Curţii Constituţionale, care a fost sesizată de un fost ministru al Justiţiei, cât este de corect ca noi să pledăm pentru unionism şi că aceasta nu este neconstituţional şi nu este ilicit, ilegal, nelegal.”

Interviu cu șefa Partidului Național Liberal din R.Moldova

Europa Liberă: Adică aveţi brevet de la justiţie că nu sunteţi distrugător de stat?

Vitalia Pavlicenco: „Şi de la Curtea Supremă de Justiţie. În acest sens, practica judiciară a noastră şi toate deciziile de judecată, care au fost luate pe baza precedentelor CEDO şi pe baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, articolele 10 şi 11, demonstrează că primară este libertatea de exprimare, după aceasta vin celelalte. Pentru că oamenii sunt cum sunt şi ei, întâi, discută: ce facem noi? Ne organizăm ca o comunitate. Facem un stat, de exemplu, cum se consideră că a fost aici, deşi noi cunoaştem istoria. De ce facem acest stat? Ca să ne ajute să ne organizăm viaţa publică şi fiecare cu familia lui să-şi găsească locuşorul în această viaţă comună. Dacă acest stat nu satisface aşteptările oamenilor, dacă îi nenoroceşte sau îi nefericeşte, oamenii au dreptul să pledeze pentru desfiinţarea acestui stat şi pentru identificarea unei alte soluţii care ar putea satisface mai bine viaţa oamenilor, pentru că au una singură, pentru a le aduce fericirea, pentru că fiecare vrea să fie fericit. Şi în acest sens se discută ce face populaţia, ce face teritoriul, ce facem cu viaţa, cu organizarea.”

Europa Liberă: Dar dacă nemulţumirea ia forma separatismului transnistrean, separatismului din Donbas sau forma pledoariei pentru Uniunea Rusia-Belarus?

Vitalia Pavlicenco: „Diferenţa dintre unionişti şi secesionişti sau separatişti, pentru că noi am avut şi o declaraţie, şi am cerut Parlamentului, ulterior, a adoptat o decizie în acest sens, poate un pic trunchiată, ca să fie pedepsit penal terorismul, extremismul, separatismul, în acest sens, deosebirea este că noi cu acest teritoriu, cu această populaţie, mai ales că istoric este justificat, vrem să venim în România Mare, de unde de fapt noi am rămas separaţi, prin forţa ultimatumului armatei sovietice şi a guvernului URSS în ’40. În acest sens, noi aducem în statul român un teritoriu, nu rupem nimic de la statul român. Iar cât priveşte teritoriul transnistrean, eu cred că, prin dialog între Occident şi între Rusia, se poate conveni ca acolo oamenii să decidă unde vor să fie. Dacă îi fericeşte ce au acum, dar nu cred, este una. Dacă vor altă opţiune, de exemplu, să fie într-o comunitate europeană, euroatlantică, cu o altă bunăstare, cu o altă securitate asigurată, atunci se poate organiza în privinţa aceasta luarea unei decizii sau se poate face schimb de populaţie în acest sens. Important este să fie voinţa. Cât priveşte găgăuzii sau alte minorităţi, în România este cea mai bună legislaţie în privinţa minorităţilor etnice din întreaga Uniune Europeană. Și foarte mulţi oameni s-au convins în această privinţă, şi nimeni nu le lezează drepturile minorităţilor etnice din România. Au şi o reprezentare asigurată legal, constituţional în Parlament.”

Europa Liberă: Aveți în vedere UDMR?

Vitalia Pavlicenco: „Da. De exemplu, dacă sunt armeni, au un reprezentant, sunt georgieni – au un reprezentant.”

Europa Liberă: Dar cei mai activi sunt UDMR-iştii.

Vitalia Pavlicenco: „Cei mai activi sunt UDMR-iştii, dar vreau să vă spun că ungurii, care sunt cetăţeni ai României, sunt integraţi în societatea românească. Ei o duc bine şi nu sunt majoritari în teritoriile unde se consideră că sunt populate compact. Şi în acest sens, chiar vorbeam cu ungur şi îl întrebam: „Cum vă simţiţi aici?”. - „Noi ne simţim perfect. Noi cunoaştem limba, noi cunoaştem legile. Nu ştiu ce au cei de sus, pentru că se vehiculează mereu nişte idei care nu au în comun cu aspiraţiile şi cu viaţa noastrăʾ.”

Vitalia Pavlicenko: Dacă statul nu satisface aşteptările oamenilor, oamenii au dreptul să pledeze pentru desfiinţarea lui

Europa Liberă: Fiţi de acord că nu este o impresie falsă că acum autorităţile nu ştiu cum au devenit mai tolerante cu unioniştii, în general, şi cu posibilitatea sau admisibilitatea unui curent de opinie. Nu vi se pare că este un procedeu deliberat pentru a zădărnici a „n” oară sau a minimaliza impactul acestei opţiuni?

Vitalia Pavlicenco: „Sunt diferite opinii. Vreau să vă spun că noi, aşa cum ştiţi, am luptat pentru dreptul de a fi unionişti, noi ne-am ales şi cu pietre, şi cu petarde, şi cu sticle cu apă, şi cu roşii, şi cu ouă aruncate în noi. Până la urmă noi nu avem nimic cu cei care spun că acum vor să domine sau vor să acapareze curentul unionist. Se spune aceasta despre mai multe platforme, fiindcă m-aţi întrebat la început, e legat de dislocare. Bine, eu cred că sunt unii care poate mai au ajutoare din altă parte. Noi niciodată nu am luat bani de nicăieri, noi totul ce am făcut, am făcut cu banii noştri. Noi nu suntem mercenari, noi suntem chiar adepţi sinceri şi tenace ai opţiunii noastre. Cât priveşte tendinţele de acaparare a mişcării unioniste, acestea sunt vehiculate în legătură cu apariţia unei noi opoziţii, nu doar unioniste, a celei care luptă împotriva corupţiei. Şi noi luptăm împotriva corupţiei şi considerăm că unioniştii de fapt sunt cei mai aprigi luptători, pentru că ei vor imediat, prin reîntregirea cu România, să fim în UE şi NATO, unde corupţia nu va fi tolerată, iar justiţia va avea locul ei de justiţie independentă. În acest sens, cei care sunt de la Platforma DA, în special, vehiculează asemenea idei. Vreau să vă spun că ele nu sunt corecte, de exemplu, cel puţin în privinţa noastră, pentru că noi am fost mereu alături de Platforma DA, pe 5 aprilie, când ne-au invitat, pe 3 mai când am venit, şi pe 7 iunie. Dar pe 7 iunie de acum, când au spus că fac partid şi să dăm jos tricolorurile româneşti, noi ne-am îndepărtat. Şi am văzut că acum sunt acţiuni de partid. Dar, în general, noi pledăm pentru ca toţi unioniştii să fie împreună în toate acţiunile. Şi recent a fost această acţiune unită, pe 27 martie. Cât priveşte, de exemplu, noua platformă care a apărut – Sfatul Ţării – acolo nu sunt acceptate partidele, noi considerăm că este o poziţie greşită. Pentru că a fi toţi unioniştii împreună înseamnă a fi întreaga societate civilă, iar din societatea civilă fac parte şi partidele extraparlamentare.”

Europa Liberă: Dar eu vă întrebam de ce puterea a devenit mai tolerantă? Chiar unii membri ai partidelor, care nu afişează foarte multă dragoste faţă de unionişti, în surdină, vă sprijină, chiar se vehiculează zvonul că însuşi persoana numărul unu din Partidul Democrat, Vlad Plahotniuc, ar fi unionist ascuns.

Vitalia Pavlicenco: „Sunt convinsă că cei care au paşapoarte româneşti, care şi-au redobândit cetăţenia română trebuie să fie unionişti. Avem prieteni în Consiliul Unirii, membri ai Consiliului Unirii care mereu sunt în discuţii cu noi şi nu înţeleg de ce cei care şi-au redobândit cetăţenia română nu sunt şi unionişti. Noi încercăm să le explicăm că lucrurile în Republica Moldova deocamdată stau altfel. Dar eu cred că şi în Partidul Liberal Democrat, şi în Partidul Democrat sunt cetăţeni ai României care, până la urmă, din cauza conjuncturii încă, nu pledează deschis pentru unire, dar unii pledează pentru unire. Acum se vorbeşte despre faptul că s-ar dori stimularea amplificării mişcării unioniste care să anihileze, de exemplu, acţiunile de protest ale Platformei DA. Vreau să vă spun că noi nu participăm duminică la acţiunea care este anunţată de Platforma DA, considerând-o ca una de partid, ce fac, să zicem, unioniştii tineri sau Sfatul Ţării, sau alţii nu cunoaştem. În acest sens, eu cred că există o disponibilitate personală a membrilor unor partide şi deschidere pentru România, dar mai există şi altceva. Practic, Republica Moldova a ajuns la mila României, pentru că Uniunea Europeană i-a întors spatele din cauza că nu s-au promovat reforme. Acum doar un om orb sau un politician orb, de calibru mai mare sau de calibru mai mic, ar putea să nege că doar reîntregirea cu România este o soluţie pentru ca noi să ne regăsim într-o comunitate sigură de dezvoltare şi această comunitate este cea europeană. Dar calea cea mai scurtă, acesta este mesajul nostru din 2010 şi din campania din 2014, este reîntregirea cu România. Fiindcă pe această cale, prin România, noi ajungem automat în UE şi NATO. Cu atât mai mult cu cât şi dumneavoastră cunoaşteţi că nu există nicio şansă ca Republica Moldova să intre de una singură în UE într-o perioadă previzibilă şi apropiată.”

Europa Liberă: Generaţia noastră mai apucă să vadă aceasta?

Vitalia Pavlicenco: „Eu cred că da. Mesajul pe care noi l-am spus, că trebuie până în 2018 să ajungem reîntregiţi, dar eu cred că poate fi şi mai devreme, este realizabil şi plauzibil. Uitaţi-vă ce mişcări sunt acum, cu înfrăţirea localităţilor, cu diferite acţiuni. Noi am participat la un for al Ligii aleşilor locali ai PNL din România, cu care acum am reluat relaţiile şi le dezvoltăm, şi vom participa activ la campaniile electorale din România locale şi parlamentare. Şi în acest sens vreau să vă spun, chiar discutam cu cineva din PNL.ro şi întrebam: „Ce mesaj credeţi că este credibil, plauzibil şi va fi promovat în aceste campanii din România?”. Și mi-au spus: „Unirea”. Haideţi să ne amintim câtva timp în urmă nu se promova acest mesaj. Da, a fost în 2014. Acum toţi înţeleg că un alt mesaj nu este. Până la urmă, are dreptate şi fostul preşedinte Băsescu, cel care spune că, cancelariile occidentale deja au acceptat ideea reunificării, inclusiv administraţia SUA. Şi depinde de noi, cu cât mai repede vom veni spre reîntregire, vom veni într-o situaţie mai bună, cu cât mai târziu, vom ajunge ca o dărâmătură, ca o entitate demolată, ca o epavă. Şi atunci să nu ne mirăm de atitudinea un pic inadecvată care nu ne va plăcea din partea românilor.”

Europa Liberă: Am început tocmai de la trista experienţă a Uniunii Sovietice, când Stalin a încercat să interzică oamenilor să gândească în general. Şi ce a ieşit, până la urmă...

Vitalia Pavlicenco: „Vreau să vă spun că în decizia noastră, când prima dată ni s-a anulat clipul unionist, „Republica Moldova are nevoie de un preşedinte care să ne conducă spre unirea cu România”, şi am câştigat acest dosar în judecată atunci, exact se spune în decizie că a vorbi despre unire este posibil şi a pleda pentru opţiunea de reîntregire cu România este legal, atâta timp cât nu se pledează pentru acest deziderat prin violenţă, ci doar pe cale paşnică, democratică şi constituţională, exact aşa cum e scris în statutul nostru. De aceea, toate declaraţiile că ar trebui să răspundă cineva penal pentru opţiunea de unionism ele sunt sovietice, comuniste, sunt de grotă, sunt rudimentare, primitive. Și nu au nimic în comun cu regulile democraţiei, cu libertatea de exprimare care este primară în legătură cu toate drepturile în raport...”

Europa Liberă: Iertată să-mi fie comparaţia, dar dacă, prin absurd, admitem că se va obţine interzicerea unioniştilor şi unionismului, cred că ar face cel mai mare serviciu, la fel cum prigoana creştinilor i-a încurajat.

Vitalia Pavlicenco: „Nu poate fi așa ceva. Pentru că la CEDO, având în vedere deciziile deja luate...”

Europa Liberă: Am zis: „prin absurd”...

Vitalia Pavlicenco: „Da, exact, prin absurd. Dar eu cred că populaţia noastră nu va permite ca să vină la putere dodoni, usaţi şi alţii ca să facă asemenea nebunii, practic, să ne arunce cu vreo 25 de ani în urmă sau dacă nu 30.”

Europa Liberă: A propos de 25 de ani, veţi fi de acord că mulţi unionişti au obosit, mai ales după trista experienţă când Frontul Popular avea pe frontispiciul ziarului editat „România unită” şi s-a dovedit a fi o călăuză, să zicem, falsă. Şi atunci mulţi au pierdut interesul şi, numeric vorbind, a fluctuat procentul de susţinători. Cum credeţi, experienţa aceasta a înlăturat mulţi adepţi ai unirii?

Vitalia Pavlicenco: „Aveţi foarte mare dreptate, când spuneţi aceste lucruri. Pentru că noi am resimţit din plin consecinţele acestei deturnări de mesaj unionist din partea foştilor PPCD-işti, sau, aş spune, mereu, că ei rămân PPCD-işti ca și KGB-iştii, ca alţii. Şi în acest sens, noi, de exemplu, pledăm pentru legea lustraţiei, ca să se ştie foarte bine cine este şi ce reprezintă fiecare. În acest sens, s-a manifestat un pic de neîncredere faţă de înverşunarea noastră, cu care noi am promovat şi promovăm unionismul, dar acum lucrurile par să fie mai clare. În acelaşi timp, foarte mulţi dintre cei care aţi spus că şi-au pierdut încrederea, pentru că au fost manipulaţi şi şi-au dat seama, s-au regăsit şi la protestul nostru din 13 mai 2012, cunoaşteţi, peste 10 mii de oameni au ieşit atunci în stradă. Şi la 27 martie, unde şi în Sfatul Ţării s-au regăsit mulţi din cei care sunt unionişti dintotdeauna, dar, din păcate, timpurile i-au mai descurajat sau au avut interese „pragmatice” negative şi s-au adaptat puterii acestea pldm-isto–pd-isto–pl-iste, care au hotărât să pună unirea un pic în sicriu sau de tot, sau să o înlăture, sau să spună că nu e timpul. Iată acum există un reviriment în acest sens şi chiar unioniştii, care au fost, au mai tăcut o perioadă şi cei care au conştientizat acest mesaj ca un imperativ şi ca un mesaj realizabil, s-au unit. Şi eu cred că nu este departe timpul când şi cei care sunt unionişti latenţi sau ascunşi, aşa cum aţi spus, vor ieşi în faţă şi chiar vor face unirea.”

Europa Liberă: Transfuzia de sânge tânăr se simte?

Vitalia Pavlicenco: „Se simte. Este adevărat că ei au poate un sprijin moral, ca să nu spun mai mult, din România.”

Europa Liberă: Dar şi gândesc altfel. Operează cu pensii, cu drumuri.

Vitalia Pavlicenco: „Noi în 2007, dacă vă amintiţi, în alegerile locale când vorbeam despre uniunea interstatală România-Republica Moldova, dacă veţi căuta clipurile, noi spuneam că vrem să fim în uniunea interstatală România-Republica Moldova, ca să ajungem în UE, că nu era încă România în UE, ca să avem alte pensii, să avem alte burse, să avem alte posibilităţi pentru tineri. Toate acestea sunt clipuri care nu pot fi uitate. Eu mă bucur pentru aceste convergenţe între tinerii din România şi tinerii din Republica Moldova, care fac aceste lucruri şi le reuşeşte. Pentru că anii în care atâţia tineri şi-au făcut studiile în România nu puteau să nu dea roade. Noi acest lucru îl înţelegem şi ne bucurăm pentru el. Altceva este că niciodată nu trebuie neglijată experienţa vârstelor şi generaţiilor, pentru că, doar unindu-ne cu mai multe generaţii, iar în privinţa noastră nu pot fi niciun fel de îndoieli, pentru că dumneavoastră cunoaşteţi că eu sunt româncă din ’92, ca să zic aşa, pe documente, sunt prima româncă împreună cu soţul meu, care m-am identificat aici după noua legislaţie în Republica Moldova ca româncă în actele primare din biserică, din cartea de înscrisuri. Am şi ordin naţional al României pentru care sunt mândră.”

Europa Liberă: Dar nu sunteţi membră a Parlamentului, între timp. De ce aţi devenit indezirabilă?

Vitalia Pavlicenco: „Nu sunt indezirabilă că nu am nimerit în Parlament.”

Europa Liberă: În mediul politic.

Vitalia Pavlicenco: „Da. Sunt indezirabilă de cei care au puterea să falsifice rezultatele alegerilor. Şi voiam să spun aici că noi vorbim de alegeri anticipate. Da, suntem pentru acesta. Care partid extraparlamentar nu şi-ar dori aşa ceva? Dar problema este că opoziţia cea care este împotriva guvernanţilor şi ei o merită să aibă o opoziţie unită, dar noi încă nu avem o opoziţie unită, ar trebui să pledeze pentru schimbarea regulilor de joc. Cu asemenea CEC nu poţi miza pe un rezultat bun. Discutam cu un membru al CEC, care nu va mai fi acolo, dar care a spus despre fraudele care au avut loc, şi noi am trimis, am delegat patru partide, oameni ca să facă auditul ce s-a întâmplat cu alegerile din 2014-2015, şi spunea: „Atâta timp cât voi nu veţi vedea cum s-au falsificat şi s-au fraudat alegerile, nu veţi înţelege de ce niciun partid extraparlamentar actual nu a nimerit în Parlament şi nu va nimeri cu asemenea CEC”. De aceea, în acest sens, noi nu ştim cine este reprezentativ şi cine nu. Dimpotrivă, noi, PNL, considerăm că actuala guvernare şi actuala majoritate parlamentară nu sunt legitime, pentru că ele nu se ştie dacă au câştigat alegerile. Noi considerăm că nu au câştigat. Noi considerăm că au furat voturi de la partidele extraparlamentare. Noi cunoaştem că, după anumite date, avem circa 4%, alţii au şi mai mult decât 4%. Aceasta ce ştim noi, dar putea să fie şi mai mult.”

Europa Liberă: Dar aceasta nu-i împiedică să stea la manivele. Ei sunt cei care dau regula jocului.

Vitalia Pavlicenco: „Da. Şi e vinovată opoziţia că nu e unită. Pentru că noi am mers sincer la acţiunile Platformei DA, dar ei au avut de la bun început scopul de a face un partid. Or, noi în Republica Moldova nu de partide avem nevoie, noi avem nevoie de oameni neşantajabili, noi avem nevoie de oameni principiali şi avem nevoie de coagularea eforturilor, care să lupte împotriva guvernanţilor corupţi.”

Europa Liberă: De vă întrebam aceasta? Voiam să-mi ridic mingea la plasă pentru ultima întrebare: credeţi că ar putea avea unioniştii reprezentare în Parlament şi când va fi aceasta?

Vitalia Pavlicenco: „Noi pentru aceasta discutăm. Noi considerăm că Republica Moldova, partidele româneşti, cele de dreapta, trebuie să se adune şi să se coaguleze pe o platformă comună şi trebuie să fie raportabile la partidele din România. Noi nu avem nevoie de o puzderie de partide pe dreapta şi pe stânga. De fapt stânga este treaba lor, să se fărâmiţeze cât doresc. Dreapta trebuie să se unească raportabil la România. Tu, partidul cutare, la cine te raportezi în România? La Partidul Naţional Liberal. Foarte bine, vino încoace. Tu la cine? La mişcarea populară a lui Băsescu. Mergi încolo. Tu la cine? PNL România. Vii aici. Vedem aici patru-cinci entităţi care sunt cu PNL din România şi atunci noi ne coagulăm, facem o singură entitate şi împreună sprijinim Partidul Naţional Liberal din România. Partidul Naţional Liberal din România prin mesaje politice de agitaţie, de încurajare, ne sprijină pe noi şi în felul acesta lucrurile se vor lămuri. Pentru că viaţa politică şi partidele se organizează după familii politice.”

Europa Liberă: În următorul Parlament, speraţi să aveţi o reprezentare a acestor arcuri voltaice?

Vitalia Pavlicenco: „Eu cred că, dacă va fi înţelepciune din partea opoziţiei, mai ales a celei româneşti, noi putem să construim ceva durabil. Cu atât mai mult cu cât acum procentul de sprijinire a mesajului unionist este mai mare. Şi eu cred că este chiar şi mai mare decât 20%. Cunoaştem pe unele site-uri, inclusiv ruseşti, ajunge şi peste 50%. Altceva este că lumea încă se teme, pentru că lumea este cu mentalitate patriarhală şi consideră că cei de sus, dacă nu agreează încă întru totul mesajul unionist, trebuie să taci, pentru că îţi poţi pierde locul de muncă, poţi fi ostracizat, poţi fi persecutat. Şi acest lucru nu concordă cu spiritul european pe care partidele pro-europene ar trebui să-l împărtăşească.”