Printr-o coincidență, chiar în ziua punerii în funcțiune a scutului antirachetă american din România, la Chișinău oficialități moldovene și străine discutau la o conferință anuală viitorul relațiilor Moldovei cu NATO.
Your browser doesn’t support HTML5
Moldova-NATO: între speranțe și deziluzii
La doi ani de la ultimul summit, la care NATO a acceptat să ajute Republica Moldova să-şi modernizeze sistemul de securitate şi forţele armate, incluzând-o într-un program special destinat doar pentru încă două state partenere, Chişinăul nu a reuşit să-şi rescrie strategiile de securitate şi să treacă în faza a doua, mai aprofundată a proiectului, de dotare a armatei cu tehnică militară modernă pe baze de înţelegeri bilaterale cu anumite state din alianţă. Un birou permanent de legătură cu NATO, precum există în Georgia şi Ucraina, deşi a fost bugetat deja pentru anul în curs de Alianţa Nord-Atlantică, la fel nu se poate deschide la Chişinău din cauza lipsei unui aviz pozitiv din partea comisiei de politică externă din Parlamentul Republicii Moldova. Iar participarea unor militari americani sosiţi în Republica Moldova pentru un antrenament şi a tehnicii pe care au adus-o cu ei pentru acest exerciţiu la manifestaţiile de comemorare a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, a trezit la Chişinău, potrivit unor experţi, emoţii şi reacţii dintre cele mai „deşănţate”: socialiştii au ameninţat că îi vor împroşca cu ouă pe aceşti militari, iar autorităţile au fost nevoite să mute cu o zi mai devreme evenimentul ca să evite tulburările.
Anatol Șalaru
La conferinţa care s-a ţinut astăzi la Chişinău nu s-au punctat aceste probleme. A fost un eveniment dedicat totuşi în primul rând summit-ului NATO ce urmează să aibă loc la Varşovia la început de iulie, un summit la care se aşteaptă decizii importante referitoare la întărirea flancului estic al Alianţei. Aşteptarea Chişinăului, aşa cum a spus în timpul conferinţei şi în prezenţa unor emisari NATO ministrul moldovean al apărării, Anatol Şalaru, ar fi ca să fie invitată, în calitate de observator, la reuniunea de la Varşovia:
„Eu vorbesc în numele Ministerului Apărării. Noi vom fi invitaţi la summit, dar ne dorim foarte mult să fim invitaţi nu doar pentru reuniunile din marginea summitului, ci chiar în calitate de observatori ai summit-ului. Este foarte important acest lucru pentru noi, întrucât ne dorim aprofundarea relaţiei cu NATO”.
Ministrul Şalaru a mai spus că autorităţile de la Chişinău au o sarcină complicată în faţă: cea de a explica populaţiei valoarea şi adevăratele scopuri ale unei organizaţii precum este NATO. Potrivit ultimului BOP, un sondaj făcut de două ori pe an la Chişinău de IPP (Institutul de Politici Publice), popularitatea ideii de aderare la NATO se situează în jurul marjei de 15%, în timp ce procentul celor care resping această perspectivă a crescut, de la aproape 50%, la cota de 60%.
James D. Pettit
Ambasadorul SUA, James Pettit, care a avut şi el un discurs la conferinţa de la Chişinău, a ţinut să sublinieze că NATO trebuie privită nu ca „o sperietoare”, ci ca „un mijloc de modernizare”.
Dar iată ce a spus Ambasadorul James Pettit despre stadiul actual în care are loc colaborarea Republicii Moldova cu organizaţia Atlanticului de Nord:
„În acest moment, specialiștii guvernului din Moldova, conduși de ministrul apărării, muncesc cu reprezentanți din diferite state membre NATO ca să elaboreze strategia națională de apărare, document care va ajuta la procesul de reforme care sunt menite să ajute la coordonarea structurilor de securitate din Moldova în vederea asigurării stabilității și prevenirii conflictelor, astfel încât această țară să devină mai sigură și mai protejată. În concluzie, vreau să spun că oricare stat european care contribuie la securitate și respectă principiile Alianței, poate primi o invitație de aderare. Totuși, aderarea depinde de determinarea țării de a obține calitatea de membru.”
Strategia la care s-a referit diplomatul american a fost elaborată de instituţia prezidenţială cu o întârziere de câteva luni faţă de termenul stabilit iniţial, dar a fost criticată de ministrul apărării, Anatol Şalaru, ca fiind departe de a defini cu exactitate adevăratele ameninţări la adresa securităţii Republicii Moldova.