Lansarea scutului anti-rachetă în estul Europei a fost criticată de Federația Rusă. În pofida asigurărilor din partea oficialilor NATO că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei, Kremlinul, prin purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, susține că scutul i-ar deregla strategia de descurajare nucleară și ar fi încălca tratate internaționale privind armamentul. Maria Zaharova a numit acțiunile Statelor Unite și aliaților săi drept „distructive”, adăugând că acestea ar reprezenta o „amenințare directă” pentru stabilitatea din regiune. Răsfoind presa de limbă rusă din R.Moldova se poate constata că abordarea jurnaliștilor nu diferă prea mult de cea oficială de la Moscova.
Your browser doesn’t support HTML5
Mai multe instituţii media de expresie rusă de la Chişinău au transmis poziţia oficială a Kremlinului, precum că punerea în funcțiune a unui sistem al scutului american antirachetă de la Deveselu ar fi o „ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei” şi ar încălca Tratatul de lichidare a rachetelor cu rază medie şi mică de acţiune, semnat în 1987 de către SUA şi Uniunea Sovietică.
Filiala moldovenească a agenţiei ruseşti Sputnik, cu ajutorul fostului viceministru de externe Valeriu Ostalep, considerat un promotor al intereselor ruseşti în Republica Moldova, încearcă să găsească motivele activizării Statelor Unite în regiune. Teoria lui Ostalep este următoarea: existenţa Republicii Moldova ca stat este în pericol din momentul punerii primei pietre la temelia sistemului antirachetă de la Deveselu, iar disensiunile dintre Moscova şi Washington pe acest subiect vor duce inevitabil la faptul că ţara va ajunge zonă de conflict. „SUA a zângănit armele la Chişinău în cadrul exercițiului Dragon Pioneer. Numai un naiv nu-şi dă seama cui a fost adresat acest semnal şi ce va urma – în Transnistria se va mări prezenţa Rusiei”.
Despre posibila întărire a Rusiei la Nistru şi eventuale „scântei” a vorbit şi comentatorul pe subiecte militare al ziarului rusesc „Komsomolskaia pravda”, Victor Baraneţ, preluat de agenţia de presă Infotag. În opinia lui, „NATO dresează armata moldovenească, îndreptând-o împotriva transnistrenilor şi Rusiei, ceea ce miroasă a praf de puşcă”.
„Sistemul antirachetă american din Europa este deja ţinta Moscovei”, a titrat ziarul rusesc „Nezavisimaia gazeta”, preluat de portalul moldovenesc Point.
„Evident că Moscova va trebui să reacţioneze la aceşti paşi ai Washingtonului”, scrie publicaţia, care enumeră în continuare posibilitățile de contracare a eventualului inamic. „De la bazele militare din România şi Polonia, susţin militari ruşi citaţi de „Nezavisimaia gazeta”, pot fi lansate nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croazieră capabile să atingă ţinte ale obiectivelor strategice din Rusia de est şi centrală”. Pentru a riposta, mai scriu jurnaliştii ruşi, Moscova poate pune în funcţiune sisteme din orice punct din Marea Neagră, poate apela la aviaţie sau disloca unităţi de lansatoare de rachete de tip Iskander la graniţa cu ţările NATO.
„Rusia va lua măsuri pentru a asigura echilibrul de puteri în lume”, a fost declarația președintelui rus Vladimir Putin citată cel mai des de presă.
Punctul de vedere al americanilor şi Alianţei Nord-Atlantice este mai puţin întâlnit în presa de limbă rusă atât de la Chişinău, cât şi de la Moscova.
Portalul Panorama de la Chişinău face o prezentare a sistemului antirachetă american. „Temerile Rusiei sunt departe de realitate”, este citat de Panorama Frank Rose, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea şi Conformitatea Armamentelor.
În opinia expertului militar american Richard Weitz, citat de Radio Svoboda, Kremlinul fie foloseşte subiectul în scopuri propagandistice pentru publicul intern, fie încearcă să creeze disensiuni în cadru ţărilor membre NATO.
„Sistemele din România şi Polonia au rază mică de acţiune, iar viteza rachetelor lansate e semnificativ mai mică decât cea a rachetelor balistice ruseşti intercontinentale. Oricărui specialist îi va fi clar că scutul antirachetă american urmărește interceptarea de rachete îndreptate din Iran spre Europa”, a spus Richard Weitz.
Jurnaliştii de la ziarul polonez „Rzeczpospolita”, citaţi de portalul rusesc Inosmi.ru, sugerează că autorităţile ruse, în ciuda crizei economice din ţară, vor continua să investească în rachetele balistice intercontinentale, demonstrând că este o supraputere. Astfel, s-ar putea explica şi retorica războinică din presă.