Invitatul al unei unei conferinţe de securitate la Chişinău, cu genericul „Summit-ul NATO de la Varşovia: abordarea noilor ameninţări”, profesorul universitar şi analist politic ucrainean Yevhen Mahda, autorul cărţii „Războiul Hibrid”, ne-a oferit un interviu în exclusivitate în care ne-a vorbit despre ce înseamnă un război hybrid şi de ce răspuns e nevoie.
Your browser doesn’t support HTML5
Războiul Hibrid - în ce mod se aplică termenul Republicii Moldova?
Europa Liberă: Domeniul Dvs. de cercetare e războaiele hibrid, aţi scris chiar o carte despre asta, probabil bazată pe exemplul ucrainean... În ce mod se aplică termenul Republicii Moldova?
Evgheni Mahda: „Din păcate, acest termen se poate aplica practic oricărui stat european, dar în special statelor care au făcut parte din URSS, şi asta din simplu motiv că Rusia încearcă să-şi restabilească influenţa asupra spaţiului ex-sovietic, să distrugă UE şi să demonstreze unor state ca Ucraina, ca Republica Moldova că sunt ţări eşuate pe care Rusia este gata dacă nu să le „înghită”, cel puţin să le transforme în vasale.”
Europa Liberă: Cum aţi defini totuşi „războiul hibrid”?
Evgheni Mahda: „Sunt mai multe definiţii, iar cercetătorii ruşi încearcă să ascundă după varietatea de definiţii sensul adevărat al acestui termen. Specificul unui război hibrid este că lupta se dă nu pentru teritorii, ci pentru minţile şi atitudinele cetăţenilor altor state, iar mijloacele de luptă sunt foarte sofisticate. De aceea, un război hibrid e o confruntare între state, în care unul din aceste state încearcă să şi-l subordoneze pe celălalt prin diverse mijloace: economice, informaţionale, memoria istorică. Adică este un război în care acţiunile militare nu sunt prioritare, ci doar au rolul de catalizator.”
Europa Liberă: Şi în Ucraina când a început acest război?
Evgheni Mahda: „Eu cred că faza latentă a războiului hibrid a început mult mai devreme de Euromaidan. Eu nu cred că Rusia a decis aşa pur şi simplu să anexeze Crimeea după ce Euromaidanul a învins. Eu cred că Rusia ţintea în anul 2015, când urmau să aibă loc alegerile alegerile prezidenţiale, iar miza acestor alegeri era mandatul unui preşedinte cu prerogative sporite. Aşa cum arataseră prezidenţialele din 2004 şi 2010, astfel de scrutine în Ucraina se transformau în adevărate războaie civile reci. Reci, pentru că până în anul 2014 Ucraina nu cunoscuse aşa situaţii ca cea cu uciderea oamenilor pe Maidan sau pe strada Institutskaia, în centrul Kievului. De aceea Rusia, în cazul unui scenariu favorabil, ar fi încercat să anexeze Crimeea în timpul campaniei prezidenţiale, sau după alegeri.
Rusia avea nevoie de un mic război victorios, precum avusese deja în veacul 20, anume acesta era planul Rusiei, dar ea a fost nevoită să acţioneze mai rapid şi de aceea succesul a fost mai puţin însemnat. Revenind la întrebarea dvs. voi spune că structurile de securitate ucrainene, armata ucraineană, organele de drept ucrainene au fost subminate cu mult mai înainte de evenimentele Euromaidanului.”
Liliana Barbăroșie
Europa Liberă: Atunci când ministrul apărării de la Chişinău vorbeşte despre existenţa unui război hibrid în Republica Moldova, partidele care optează pentru vectorul rusesc de dezvoltare spun că nu este adevărat, că aşa ceva nu există aici. Cine are dreptate?
Evgheni Mahda: „Pentru o concluzie, ar fi suficient probabil să intru într-o librărie din Chişinău. Dacă aş găsi acolo acel „gunoi” literar pe care l-am constatat de exemplu în Riga, unde am constatat o puzderie de cărţi pline de minciuni nu doar despre evenimentele din Ucraina, ci şi despre istoria balticilor, cărţi scrise în cheia subestimării istoriei acestor ţări, atunci cred că aş putea constata şi aici existenţa unui război hibrid. Pentru că atunci când în Republica Moldova se neagă dreptul Republicii Moldova la independenţă, iar acest lucru se face în limba rusă, atunci cel mai probabil războiul hibrid e în plină desfăşurare. Într-un război hibrid nu va exista niciodată o anunţare oficială a războiului, cu înmânarea unei note ambasadorului etc… precum nu va exista nici o capitulare oficială…”
Europa Liberă: Ultima dată când am vizitat cartierul General al NATO cu prilejul unei ministeriale, am auzit acolo un concept nou, rezilienţa, care ar însemna apărarea în faţa unor războaie hibrid, inclusiv pentru statele partenere NATO, nu doar pentru membrele Alianţei. Ce credeţi despre acest concept?
Evgheni Mahda: „Eu sunt mulţumit că NATO a început să reacţioneze la provocările ce ţin de războaiele hibrid. Am avut o serie de reuniuni la acest subiect şi la Kiev şi eu cred că experienţa ucraineană va fi foarte valoroasă în acest subiect, măcar şi pentru faptul că Ucraina a plătit-o extrem de scump. Un război hibrid este greu de preîntâmpinat. Cât ţine de contracarare, aceasta e posibilă prin intermediul politicii efective, a transparenţei, a comunicării eficiente cu populaţia, demonstrarea faptului că puterea e capabilă nu doar să facă reforme, ci şi să le explice efectiv. De exemplu, în Ucraina alegerea se face astăzi între a supravieţui şi a învinge.
Fără schimbări, Ucraina nu va putea să se dezvolte. Dacă nu va reuşi
Ucraina este obligată să se schimbe, să facă reformele pe care le-a am amînat un timp îndelungat...”
să se schimbe, Ucraina va fi pur şi simplu anihilată de Rusia. De aceea. Ucraina este obligată să se schimbe, să facă reformele pe care le-a am amînat un timp îndelungat, şi să le explice. Cred că acest model poate funcţiona şi în Republica Moldova. Pentru că doar cu interzicerea televiziunilor sau cărţilor ruse, noi nu vom putea soluţiona această problemă, întrucât ţările noastre activează într-un spaţiu informaţional în care limba rusă activează în paralel cu cea de stat, crează un câmp specific informaţional şi acest câmp nu poate fi pur şi simplu lichidat, prin orice m etode represive.”
Europa Liberă: Totuşi, cât de optimist priviţi această chestiune: vor putea ţările lumii să se apere de nişte războaie hibrid?
Evgheni Mahda: „Ei cred că orice strategie de acest fel trebuie să ia în calcul experienţa Ucrainei, cel puţin a organizaţiilor ei neguvernamentale. Pentru că anume aceste organizaţii s-au dovedit a fi cei mai activi factori de contracarare a războiului hibrid, prin diverse proiecte şi organizaţii, cum ar fi Stop Fake, Inforezistenţa, sau Biroul de contracarare a războiului hibrid pe care l-am creat. Vorbim de organizaţii care nu depind de stat şi pot reeacţiona rapid şi eficient. De fapt, organizaţiile neguvernamentale şi media sunt cele mai importante arme dintr-un război hibrid…”
Europa Liberă: Şi corupţia? E şi ea o armă?
Evgheni Mahda: „Da, este. Şi lupta cu ea e o chestiune- cheie în lupta cu războiul hibrid. Întrucât pentru Ucraina sau Republica Moldova e important nu doar să primească calitatea de membru al UE, ci şi să învingă corupţia, să facă astfel încât să apară încrederea în justiţie, ca oamenii să înţeleagă că statele noastre se mişcă spre UE nu doar pentru că asta e voinţa elitelor, ci pentru că e o alegerea naturală a popoarelor noastre.”