Proiectul unei noi strategii de securitate elaborat de Consiliul Suprem de Securitate a intrat recent în dezbatere publică, cu doar o lună înainte de expirarea mandatului preşedintelui Nicolae Timofti. Noul document ar trebui să răspundă unor noi ameninţări la adresa securităţii Republicii Moldova, inclusiv urmare a războiului ucrainean sau a ostilităţilor siriene. Într-un interviu la Europa Liberă, Ministrul Apărării, Anatol Şalaru, critică însă documentul şi spune că în afară de faptul că a întârziat cu cinci luni, el nu defineşte exact care sunt ameninţările la adresa securităţii Republicii Moldova.
Europa Liberă: Ați declarat nu demult că Republica Moldova se află într-un război cu Rusia, aveați în vedere un război hibrid?
Anatol Șalaru: „Un război hibrid, da.”
Europa Liberă: Dacă există această înțelegere a faptului că există un război hibrid împotriva Republicii Moldova, de ce până acum Republica Moldova nu are o strategie cum să lupte cu acest război?
Anatol Șalaru: „Nu există nicio strategie la noi fiindcă nu a fost acceptată încă această noțiune de „război hibrid”. În Strategia veche nu sînt incluse aceste elemente. Specialiști știau ce e asta un război hibrid, dar numai după evenimentele din Ucraina au început să conștientizeze și să facă legătura cu evenimentele de la noi, din Moldova.”
Un război hibrid este mult mai periculos decât un război clasic, fiindcă oamenii nu-și dau seama că se află într-un război. Dacă o țară sau alta s-ar implica sau ar ataca militar o altă țară, toată opinia publică mondială, Organizația Națiunilor Unite, alte structuri de securitate s-ar implica, ar ajuta partea vătămată și ar impune sancțiuni foarte dure atacatorului, atacantului, agresorului.
În cazul de față nu există o delimitare clară între pur și simplu libertatea cuvântului sau propaganda anti-națională în Moldova. Când noi spunem că un post de televiziune sau un ziar care apare în Rusia, dar apare și în Moldova, a început un atac la adresa suveranității din Republica Moldova, unii spun că, „domnule, e dreptul la cuvânt!”. Dar în realitate nu este așa.”
Europa Liberă: Deci, nu este așa. Care posturi fac lucrul ăsta?
Anatol Șalaru: „Eu nu vreau să intru în detalii.”
Europa Liberă: Dar eu vreau să intru în detalii…
Anatol Șalaru: „Noi cunoaștem posturile de limbă rusă, posturile rusești de la noi, care, cu excepția canalului „Dojdi”, majoritatea au o propagandă anti-națională, anti-moldovenească, și sunt parte a războiului hibrid, și nu numai presa.”
Europa Liberă: S-a putea. Dar Dvs. aveți o strategie, cum să luptați cu asta?
Anatol Șalaru: „Strategia nu o face Ministerul Apărării. Această strategie, care să cuprindă toate domeniile, se numește Strategia securității naționale…”
Europa Liberă: Iată, spuneți-mi, de ce nu este încă adoptată?
Anatol Șalaru: „De obicei în orice țară civilizată președintele este responsabil de securitate. Președintele, în momentul în care este ales, într-o perioadă de șase luni, elaborează o nouă Strategie a securității naționale, o adoptă și ea devine obligatorie pe toată perioada mandatului.”
Europa Liberă: Așa s-a întâmplat, doar că a intervenit doi ani în urmă războiul din Ucraina, au intervenit noi condiții, trebuia de adoptat o nouă strategie.
Anatol Șalaru: „Această strategie trebuia prezentată la 1 octombrie 2015, în conformitate cu decretul președintelui. Ea a fost întârziată cu vreo cinci luni. Bine, s-a întârziat. Dar în momentul în care s-a întârziat ni s-a propus o Strategie care nu face față riscurilor, care nu face față cerințelor zilei.
De exemplu, în această strategie – eu vreau să detaliez numai câteva chestii care țin de competența mea – această Strategie este un fel de Constituție, din această Strategie derivă toate celelalte strategii. Dar, de exemplu, acest proiect nu definește care sunt amenințările și de unde vin ele. Din Strategie nu reiese care sunt posibilii inamici ai Republicii Moldova. Noi nu putem să facem o reformă a armatei, nu putem să elaborăm Strategia apărării naționale, dacă această Strategie a securității nu ne spune clar care sunt amenințările.
În afara faptului că s-a întârziat vreo cinci luni, ea este o strategie care nu corespunde cerințelor zilei.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. evoluția de mai departe? Noi știm că mandatul președintelui actual se încheie foarte curând și probabil va veni un nou președinte care va trebui să-și asume o strategie de securitate. Se va aștepta venirea unui nou președinte care să facă o altă strategie, sau cum se va merge?
Anatol Șalaru: „Nu ține de competența mea. Eu îmi imaginez că dacă se va reuși acum – dar nu cred că se va reuși în două-trei săptămâni să fie aprobată o nouă strategie, fiindcă în curând expiră mandatul actualului președinte și pe perioada în care el va asigura interimatul nu are dreptul să aprobe astfel de strategii, mai ales că ele urmează să fie aprobate și de Parlament. Dacă se făcea chestia asta la 1 octombrie noi am fi reușit între timp să o modificăm, să o modernizăm, să o adaptăm la cerințele zilei.”
Europa Liberă: Ziceați că această strategie nu definește clar care sunt potențialele amenințări. Dvs. ați putea să le formulați acum?
Anatol Șalaru: „Să facem o mică analiză. Noi avem pe teritoriul Republicii Moldova o armată de ocupație, o armată străină, două mii și ceva de militari. În această strategie nu se vorbește nimic despre această armată. Asta nu este o armată care a apărut de la sine și este a nu-știu-cui, a unui trib din Africa. Este armata rusă care se află în Transnistria. Nu este o armată de pacificatori, pentru că nu are nimic în comun cu trupele de menținere a păcii, cu acest contingent de aproape 500 de militari ruși care au mandat de menținere a păcii în Transnistria – ei sunt separat. Acest grup de militari – GOTR – în fiecare săptămână face aplicații militare. În fiecare săptămână face trageri, în fiecare săptămână se antrenează, inclusiv trageri de zi, trageri pe timp de noapte.
Care este scopul lor, când se află în vecinătatea noastră, a Chișinăului, se află pe teritoriul Moldovei și se ocupă foarte intens de pregătirea de luptă. Ei sunt un pericol pentru noi sau nu sunt? Care este statutul lor? De ce această Strategie nu spune clar statutul lor, sunt ei un pericol sau nu sunt?
De asemenea, noi avem azi armata transnistreană care are cel puțin zece mii de militari. Ei sunt un pericol pentru noi sau nu sunt? Cine îi controlează?
Armata națională a Moldovei, dacă nu are niciun pericol, atunci noi poate să mergem să muncim la munci agricole sau în alte părți? Dacă nouă nu ni se spune: „Domnilor, vedeți, ăștia sunt potențialii inamici sau potențialul pericol pentru Republica Moldova”. Cine sunt prietenii și cine sunt potențialii agresori?”
Sunt deranjat de întârzierea cu care a fost elaborată Strategia securității noastre naționale. Colaborarea noastră cu NATO presupune acțiuni concrete și anumite condiții pe care noi trebuie să le îndeplinim. Ați vorbit despre inițiativa DCB – Defense Capacity Building of Army. Este o inițiativă NATO la care au fost invitate să adere trei țări – Moldova, Georgia și Iordania. A fost semnat în iunie 2015 de către ministrul Viorel Cibotaru acest acord și în conformitate cu acesta noi trebuie să elaborăm pachetul normativ – un pachet de legi, dar toate sunt bazate pe Strategia securității naționale.”
Europa Liberă: Și asta vă împiedică. Și înțeleg de aici că Președinția e de vină?
Anatol Șalaru: „Aceasta ne împiedică. Nu președintele este de vină, dar grupul de lucru care s-a ocupat de elaborare. Există un responsabil, un președinte al acestui grup de lucru – ei zic că totul s-a făcut ok. Eu am discutat și cu experții străini care au fost invitați să dea propuneri și s-au plâns că nu au fost luate în seamă propunerile lor. Am discutat cu oameni care au spus că fiecare și-a făcut treaba lui, a tras jăraticul la turta lui, iar mai departe nu-i interesează. Dar m-a deranjat mult că s-a întârziat cu cinci luni.
Corespunzător, cu cât se întârzie elaborarea Strategiei și votarea ei, cu atât se întârzie implementarea acestui pachet DCB (Defence Capacity Building). DCB înseamnă modernizarea Armatei naționale cu ajutorul țărilor-membre NATO. Exact ca și cu Acordul nostru de Asociere. Ni s-a spus: „Faceți aceste reforme și vi se vor da atâția bani. Reforme concrete – bani concreți. În cazul Armatei naționale – la fel. Nu ni se dau bani, dar ni se vor da echipamente, mașini, utilaje, armata va fi modernizată, sprijinul specialiștilor din partea țărilor NATO. Dar pentru asta e nevoie de Strategie, de legi pe care noi trebuie să le votăm.”
Europa Liberă: N-o să le puteți vota, pentru că aveți în coaliție un partid care zice: „Dacă renunțăm la neutralitate și ne apropiem de NATO, asta înseamnă că pierdem Transnistria”. L-am citat acum pe Dl Lupu.
Anatol Șalaru: „Noi nu renunțăm la neutralitate în cazul acesta. Iar modernizarea armatei nu înseamnă aderarea la NATO. Și partenerii noștri de coaliție vor modernizarea armatei și ne susțin în asta. Sunt două lucruri diferite. Colaborarea Republicii Moldova cu NATO s-a început pe timpul lui Voronin, el a început-o și a fost foarte fructuoasă. Și trupele noastre în Irak tot Voronin le-a trimis. Și aceasta nu afectează cu nimic reglementarea conflictului transnistrean, aceasta nu afectează cu nimic relațiile noastre cu Rusia și cu alte țări. Noi și acum primim ajutoare din partea armatei SUA, din partea Pentagonului – anual peste 11 milioane dolari. Dar asta înseamnă echipament, înseamnă mașini, înseamnă comunicații, înseamnă uniforme, înseamnă alt suport. Nu ne dau bani, nu ne dau arme, dar ne dau altceva pentru modernizarea armatei.”
Europa Liberă: V-am înțeles, v-am auzit. Deci, Dvs. credeți că faptul că sunteți într-o coaliție cu un partid care este ostil apropierii de NATO – trebuie să recunoaștem acest lucru – nu o să vă împiedice să efectuați toți acești pași de care e nevoie?
Anatol Șalaru: „Nimeni nu a declarat că este ostil. Faptul că pledezi pentru neutralitate, pentru păstrarea statutului de neutralitate, nu înseamnă că ești anti-NATO. Ca să fim foarte clari: statutul nostru de neutralitate nu ne împiedică să colaborăm cu NATO. Colaborarea cu NATO nu înseamnă aderarea la NATO.”
Europa Liberă: Colaborarea cu NATO înseamnă niște strategii bune. Vă întreb – ziceați că în această strategie nu figurează amenințarea care vine din partea armatei a 14-a, amenințarea care vine din partea armatei transnistrene. Credeți că dacă vor fi incluse aceste lucruri în Strategie, PD-ul va susține acest proiect?
Anatol Șalaru: „Eu cred că da. Pentru că PD-ul, la fel ca și Partidul Liberal, la fel ca și celelalte partide, susține retragerea armatei ruse din Transnistria și susține integritatea. Este un partid care susține parcursul european al Republicii Moldova – altfel noi nu am fi în această alianță. Și niciodată PD-ul nu s-a pronunțat pentru păstrarea armatei ruse în Transnistria.”
Europa Liberă: Prognoza Dvs. – cum o să mergeți cu aceste documente? Din câte știam eu, din martie deja trebuia să înceapă etapa a doua a proiectului Defence Capability Building, când să proiectați de ce armată avem nevoie ca să răspundem cerințelor din aceste strategii?
Anatol Șalaru: „În primul rând, Strategia trebuie să fie aprobată printr-un decret prezidențial. Și după aceasta va fi pusă la vot în Parlament. Cum va merge, ce va conține această Strategie, vom vedea. Nu decidem noi. Decide președintele cum va arăta forma finală a acestei Strategii.”
Europa Liberă: De câte luni mai e nevoie?
Anatol Șalaru: „Eu cred că această Strategie poate fi făcută în câteva săptămâni, finalizată, de făcut o strategie foarte bună care să corespundă cerințelor vremii.”
Europa Liberă: Celelalte, care vin din urmă?
Anatol Șalaru: „Strategia apărării naționale este aproape finalizată. Urmează ca această strategie să o adaptăm la Strategia securității naționale.”
Europa Liberă: O întrebare de precizare. Vorbeam la început despre războiul hibrid. Eu vreau să vă întreb acum punctual. Ceea ce difuzează ORT pe teritoriul Republicii Moldova, prin PrimeTV, este propagandă și parte din acest război hibrid?
Anatol Șalaru: „Televiziunile rusești sunt instrumente ale războiului hibrid.”
Europa Liberă: Și cum vă simțiți Dvs. într-o coaliție cu un partid al cărui politician numărul unu difuzează acest post? E proprietar cu acte în regulă.
Anatol Șalaru: „Eu nu cred că politicianul dat este implicat în acest război hibrid pentru că transmisiunea o face televiziunea din Rusia. Eu, spre ușurarea mea, nu privesc televiziuni…”
Europa Liberă: Dar privește o țară – 60 la sută, aproape 70 la sută își iau știrile de la aceste posturi…
Anatol Șalaru: „De aceea, eu propun să se constituie un organism, un consiliu care să se ocupe de aceste pericole. Noi trebuie să definim care sunt elementele războiului hibrid și în baza acestor elemente trebuie să adoptăm o lege care să descurajeze și să pedepsească participarea la astfel de acțiuni cum este propaganda prin intermediul mass-media și care este un atentat la siguranța națională. Trebuie pedepsite prin lege aceste elemente ale războiului hibrid. Astăzi noi putem vorbi, dar nu putem să aplicăm legea împotriva lor. Oricine poate spune că e cenzură, că e un atac la libertatea cuvântului, la libertatea presei…
Această propagandă trebuie stopată, noi suntem vulnerabili la această propagandă rusească împotriva suveranității Republicii Moldova. Și cred eu că partenerii noștri de alianță vor fi de acord în această privință, fiindcă atât partidele politice care sunt finanțate de Rusia, care sunt susținute de Rusia, cum sunt partidele lui Dodon și al lui Usatîi, la fel sunt arme ale Rusiei în acest război hibrid împotriva Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Vedeți, Dvs. faceți niște declarații foarte dure acum la adresa acestor politicieni, dar parcă dați dovadă de mai multă flexibilitate atunci când e vorba de cineva cu care vă aflați în coaliție. Cel puțin la această concluzie ajung eu. De ce să nu le cereți, ca unor parteneri de coaliție: să facem ceva cu asta, ca să se acopere aceste informații propagandistice cu alte produse?
Anatol Șalaru: „Eu cred că vor merge aceste lucruri, aceste discuții au avut loc. Eu nu particip la ședințele Consiliului, dar asemenea discuții au avut lor, și de mai multe ori, și eu cred că această problemă va fi rezolvată. Mai ales că acum s-a votat în Parlament că o persoană nu poate avea mai mult de două posturi de televiziune…”
Europa Liberă: Da, când le expiră licența.
