Marți s-a reunit la Chișinău din inițiativa președintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti Consiliul Suprem de Securitate Națională, care a avut pe agendă nevoia actualizării strategiei de securitate a Republicii Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Strategia de securitate a Republicii Moldova: mai mult moale decît tare?
Deşi e o reacţie la ce i s-a întâmplat Ucrainei, noua strategie de securitate – un fel de lege fundamentală în acest domeniu pe care se vor baza şi alte documente de de acest gen – nu vorbeşte deloc de problemele generate de conflictul din Ucraina și de altele conflicte în desfăşurare, cum ar fi de problema mercenarilor din Donbas sau a islamiştilor radicali din Irak şi Siria, adică oameni care revin pregătiţi şi condiţionaţi din teatre de operaţiuni, şi despre care anul trecut serviciul moldovean de securitate a anunţat că i-ar fi reţinut sau expulzat de pe teritoriul Republicii Moldova în câteva rânduri.
Strategia nu se referă la aceste ameninţări.
Ea nu pomeneşte nici Rusia decât o dată, în termeni extrem de vagi. Criticii spun că pare superficială și în dimensiunea militară, și în cea de securitate - nu are practic nimic nou.
România, prima vecină europeană a Chişinăului care, nu e secret, acordă majoritatea sustinerii în privința securității şi apărării, dar şi a combaterii corupţiei, nu e pomenită decât în contextul parteneriatului strategic pentru integrare europeană.
În schimb, documentul trasează obiective care în limbajul specialiştilor au căpătat titlul generic de soft power.
Iată-le, formulate de Alexei Barbăneagră, secretarul Consiliului Suprem de Securitate şi consilier al preşedintelui Nicolae Timofti:
„Obiectivele principale sunt buna guvernare, crearea unui stat bazat pe drept, lupta cu corupţia, problema transnistreană, problema financiar-bancară.”
Alte omisiuni ale documentului pomenit de experţi ar fi siguranta persoanei, criminalitatea, infractionalitatea, spălarea de bani.
În momentul apariţiei lui pe site-ul preşedinţiei, ministrul apărării, Anatol Şalaru, critica documentul pentru că nu ar defini cu exactitate adevăratele ameninţări la adresa securităţii Republicii Moldova.
Veaceslav Untilă, preşedintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului, dar şi colegul de partid al ministrului Şalaru, spune însă că strategia va fi îmbunătăţită în procedurile următoare:
„Guvernul o să-l îmbunătăţească. Vom veni şi noi, deputaţii, cu amendamente, avize. Acum e important că avem documentul. Pentru că s-a schimbat situaţia geopolitică, este un război informational în Moldova, este şi interes geopolitic, criză bancară, securitatea energetică -la toate capitolele am găsit soluţiile. Avem nevoie de o securitate informaţională şi vom adopta un pachet de legi pentru asta: vom încerca să le promovăm civilizat, ca să nu închjidem televiziuni şi prgrame, dar aşa ca cei care vin cu război hybrid aici să-şi dea seama că eficienţa lor e zero.”
Veaceslav Untilă pare să sugereze de asemenea că autorităţile nu vor pleca în vacanţă fără să adopte strategia:
„Suntem în criză de timp, mai avem o lună de şedinţe plenare, deci am fi vrut să reuşim să-l adoptăm în această lună, ca din 2017 să trasăm bani în buget pentru aceste scopuri şi să o putem pune în aplicare.”
Întrebarea care rămâne în aer e ce relevanţa are acest document dacă e dat pe finalul mandatului preşedintelui Nicolae Timofti?
Şi ce se întâmplă dacă vine un alt preşedinte şi nu-şi asumă această strategie? În aceste condiţii, specialiştii sugerează că efortul ar trebui lăsat baltă, ca să fie reluat de viitorul Preşedinte şi viitoarea administraţie prezidentială.
Numai că autorităţile au întârziat adoptarea lui, fapt care nu a permis ministerului apărării să respcete calendarul convenit cu experţii NATO în proiectul „Sporirea capacităților de apărare” lansat cu doi ani în urmă la summitul NATO din Ţara Galilor.
Potrivit acestui calendar, în martie trebuia să înceapă deja a doua etapă a acestui proces, adică proiectarea unei armate care să răspundă riscurilor de securitate trecute în documentul ce a ieşit, abia marți 21 iunie, pe uşa preşedinţiei de la Chișinău.