Rusia reacționează, după ce deputații moldoveni și-au exprimat intenția de a interzice difuzarea programelor informative și analitice din statele care nu au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, printre care și Rusia, votând săptămâna trecută în prima lectură mai multe amendamente ale Codului Audiovizual. Ministerul de Externe de la Moscova a catalogat intenția Chișinăului drept un „gest neprietenesc” și sugerează că relațiile cu Chișinăul ar putea avea de suferit.
Your browser doesn’t support HTML5
Reacția Rusiei la amendamentul anti-propagandă
Preluarea buletinelor de știri și a dezbaterilor de la posturile rusești de televiziune pentru difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova contravine interesului național întrucât acestea fac propagandă și nu jurnalism. Acesta este argumentul principal care i-a determinat pe deputați sa accepte necesitatea unor amendamente la Codul Audiovizual potrivit cărora difuzarea emisiunilor informative și analitice rusești va fi interzisă.
Ministerul rus de externe s-a arătat nemulțumit de poziția parlamentarilor moldoveni și a calificat-o drept un „gest neprietenesc” față de Rusia. Într-un comunicat plasat pe site-ul Ministerului rus de Externe, autoritățile ruse sugerează că evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă va depinde direct de deciziile pe care le vor lua deputații moldoveni pe marginea celei mai recente inițiative.
Avertismentul Moscovei a avut rezonanță imediată la Comrat. Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a lăsat să se înțeleagă că autoritățile locale nu vor respecta decizia Parlamentului, astfel încât posturile de televiziune rusești vor continua să fie difuzate pe teritoriul autonomiei găgăuze.
Atitudinea critică față de interdicție este împărtășită de mai multe redacții de limbă rusă de la Chișinău, care au reacționat prin Asociația Jurnaliștilor ruși din Moldova cu o declarațue în care califica drept antidemocratică soluția impusa de deputați. Iată ce spune președintele asociației, Iulia Semenova:
„Amendamentele sunt antidemocratice, iar deputații au ignorat drepturile minorităților din Republica Moldova, dar și a vorbitorilor de limbă rusă din regiuni precum Gagauzia, sau Transnistria, care de iure fac parte din Republica Moldova. [...] În opinia mea, decizia de a interzice difuzarea programelor informative și analitice rusești este una sfidătoare.”
Stăvilirea propagandei trebuie realizată în orice caz, spun experții media, printre care și Ion Bunduchi. Chiar dacă autoritățile par să fi exagerat atunci când au propus interzicerea totală a difuzării unor emisiuni și programe străine, propaganda continuă să fie prezentă în casele moldovenilor zi de zi, iar o reglementare mai strictă în acest sens este necesară, spune Ion Bunduchi:
„Ucrainenii au mers pe interzicerea retransmiterii canalelor rusești. Cel puțin ucrainenii au zis că nu au obținut rezultatul la care s-au așteptat. S-ar putea întâmpla că prin a interzice ceva ai putea să generezi un interes mai mare pentru acest ceva ce interzice. Atunci efectul se va lăsa așteptat. Pe de altă parte, ceva trebuie făcut cu propaganda curată, dar nu știu dacă-i cea mai bună cale de interzis, ori de tăiat, poate că sunt necesare alte mecanisme. Avem o autoritate de reglementare cel puțin a spațiului audiovizual, care nu are metrul cu care să măsoare lungimea propagandei ca să aplice sancțiuni, atunci rămânem așa, ca în bătaia vântului. Vine propaganda peste noi, am înghițit-o, și ceea ce am însușit, așa am acționat.”
Atâta timp cât propaganda rămâne în afara unor reglementări, cetățeanul este pus la încercare, notează Ion Bunduchi, subliniind că nu toți consumatorii de media au o educație suficientă ca să filtreze propaganda, devenind victime ale manipulării:
„Dacă fiecare cetățean ar avea un minim de cunoștințe de triere a informației pe care o oferă mass-media, atunci și-ar da seama dacă materialul jurnalistic este propagandistic sau nu. Atunci când nu are această pregătire, cum e tradiția în Moldova, oamenii cred în ceva pentru că s-a spus la radio sau pentru că s-a arătat la televozir. De aceea suntem atât de dispersați în Moldova, de aceea unii trag la stânga iar alții la dreapta.”
Aproximativ 2/3 din posturile audiovizuale străine difuzate pe teritoriul Republicii Moldova sunt din Federația Rusă. Anterior deputații au încercat să impună restricții drastice, dar au cedat sub presiunea unor reacții negative.