Absolvenții de licee mai au la dispoziție câteva zile, până pe 1 august, pentru a se înscrie la o facultate. Ministerul educației a anunțat că sunt disponibile aproximativ 17400 de locuri, dintre care 600 sunt fără taxă. Tinerii pot opta pentru mai multe specialități precum și universități, urmând să fie înmatriculați în ordinea descrescătoare a mediei de concurs.
Your browser doesn’t support HTML5
Universitățile sub asalt
Ajunși în fața comisiei de admitere, cei mai mulți dintre absolvenți au încă îndoieli și încearcă să pună pe cântar argumente în favoarea unei sau altei facultăți. De obicei, completează toate cele trei câmpuri posibile pentru specialități și chiar încearcă să-și evalueze șansele, urmărind locurile disponibile și media examenelor de bacalaureat. Le vin în ajutor și voluntarii, membri ai organizațiilor studențești care s-au oferit să-i ghideze și să le răspundă la întrebări. Victor Cobulean, unul din interlocutorii mei, zice că ales să studieze informatica, pășind pe urmele părinților:
„A fost meritul părinților, care tot au o înclinație mai mult tehnică. Și la școală mi-a plăcut informatica, matematica.”
Europa Liberă: În ce măsură au tinerii acea orientare profesională care să îi ajute să aleagă și să fie siguri de alegerea lor?
„Nu o au deloc, părerea mea este că tinerii din ziua de azi, care termină școala în Republica Moldova nu au idee ce o să facă mai departe. 80 de procente nu au idee, în comparație cu celelalte state, care sunt mai dezvoltate, cum ar fi Germania, unde copiii încă din clasele liceale înțeleg ce doresc să devină, fac diferite excursii la întreprinderi, la bănci de exemplu, și copilul înțelege dacă dorește să facă asta mai departe sau nu. Elevii sunt interesați, dar problema e că majoritatea nu au cui să adreseze întrebările.”
Proaspeții absolvenți au venit la înscriere însoțiți de prieteni și părinți, de la care așteptau parcă o aprobare a alegerii:
„Am venit să depun documentele la facultatea de drept.”
Europa Liberă: Ce te-a ajutat să faci o alegere?
„Nu știu, a contat…
„Perspectiva unui loc de muncă, profilul este mai larg.”
Europa Liberă: O ajutați cumva?
„Da, sperăm să trecem admiterea și să obținem cunoștințe. Eu cred că pentru copiii care au muncit la școală și au luat note bune, posibilități sunt multe.”
Stela Milicenco, secretara comisiei de admitere de la Universitatea de Stat spune că tinerii par a fi mai determinați comparativ cu ceilalți ani. Pentru cei mai mulți contează taxa de studii, or la specialități cu profil juridic sau economic, aceasta ajunge până la 10 mii de lei anual, iar șansa de a prinde un loc cu bursă o au puțini. Stela Milicenco spune că și în acest an unul din criteriile după care tinerii aleg facultatea este cel al popularității domeniului:
„Interesul rămâne constant pentru drept, științele economice, limbi străine, relații internaționale. Mai puțin se aplică la alte specialități precum sociologia, asistența socială, psihologie, chimie, matematică. Dar totuși, practic nu avem specialități la care să nu fie nici un aplicant.”
Tinerii se pot înscrie concomitent la mai multe universități, lucru apreciat de absolvenți, pentru că au astfel o alternativă, în caz că nu trec concursul la una din instituții, îmi spune Nadejda Tofan:
„Nu știm dacă intrăm la una dintre universități, mai ales la zi, și atunci optezi pentru mai multe că știi că ești asigurat, adică să nu rămâi un an să stai acasă. Bine că s-au mai înăsprit condițiile bac, pentru că sunt alte condiții și noi suntem mai asigurați din punct de vedere a cunoștințelor și din punct de vedere al concursului, știm că-i mai corect.”
Tinerii cu care am stat de vorbă spun că le este greu să înțeleagă acum ce specialitate le-ar oferi la absolvire șanse sporite de angajare. Anual, ministerul muncii întocmește un plan de admitere care are în vedere tendințele de pe piața muncii. Pentru următorul an de studii bunăoară, sunt prevăzute 9550 de locuri pentru 80 de meserii în școlile profesionale, or așa cum arată statisticile, angajatorii au nevoie de forță de muncă cu studii superioare doar în proporție de circa 30 la sută. Dacă în universități proporția locurilor cu finanțare bugetară este de 34 la sută, atunci în școlile de meserii aceasta depășește 90 de procente.