Care sunt așteptările alegătorilor de la viitorul președinte al Republicii Moldova

Care sunt așteptările alegătorilor de la viitorul președinte al Republicii Moldova

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale va avea loc duminică, 30 octombrie, și dacă niciun candidat nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate, în condițiile unei prezențe de minimum o treime din alegătorii înscriși pe liste la vot, atunci va avea loc un al doilea tur de scrutin, în care vor participa primii doi clasați, fiind declarat câștigător pretendentul care întrunește cele mai multe voturi valabil exprimate, indiferent de participarea la scrutin. Care sunt așteptările alegătorilor de la viitorul președinte al Republicii Moldova căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână, după buletinul de știri.

Valentina Ursu

Campania „AICI este Europa Liberă” a revenit, după un an, în cinci localități din țară. Recent autobuzul Europei Libere a ajuns în orașul Cahul, unde, la fel ca în multe alte comunități, oamenii cu care am discutat ocazional constată că pe parcursul independenței în fruntea țării nu au ajuns politicieni care să fie preocupați de grijile celor necăjiți. Ei vor un președinte de țară care să fie capabil să nu vină doar cu promisiuni, ci și cu proiecte clare, fiabile, care să scape Moldova de sărăcie și corupție.

– „Trebuie să fie un preşedinte cinstit, cu demnitate să fie, să fie pentru popor, să avem încredere în viitor.”

Europa Liberă: Dar în 25 de ani a fost un şef de stat în care aţi avut încredere?

– „Au fost minciuni, hoţi. Numai ne-au amăgit.”

Europa Liberă: Faptul că sunt mulţi candidaţi zăpăceşte lumea sau din contra?

– „E zăpăcită lumea şi nu ştie pentru cine să voteze.”

Europa Liberă: Fiindcă e numărul mare de candidaţi?

– „E numărul mare. Atâţia numai în Moldova sunt.”

Europa Liberă: De ce atât de multă lume vrea să ajungă în jilţul preşedintelui?

– „Vrea scaunul.”

– „Dă Doamne să fie un om în care să avem noi încredere, să fim o ţară unită. Când vom fi noi o ţară unită? În ce an vom fi?”

Europa Liberă: Dar de ce e dezbinarea aceasta atât de mare în societate?

– „Pentru că se bat toţi de la scaune. Chiar dacă ai devenit tu preşedinte al ţării şi înţeleg că ai o familie mare, de cinci-şase persoane, adică fraţi, surori, la urma urmei, da, ai dat la un frate o dată, la sora ta, mai mult nu pune mâna, dă ţării. Să fie un om cinstit, pentru popor. Ca să avem o ţară frumoasă, bogată, noi trebuie să fim cinstiţi.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii Republicii Moldova ştiu ce vor de la ziua de mâine?

la Cahul

– „Vrem un conducător al ţării care să fie cinstit. Toţi fraţii şi toate surorile mele suntem peste hotare. Noi toţi vrem să venim acasă, dar la ce să vii? Am copiii plecaţi de 12 ani de zile. Copiii au fost acasă în vacanţă acuma, când au plecat toţi au plâns.”

Europa Liberă: Trei probleme pe care ar putea să le rezolve şeful statului?

– „Să lupte cu clanul mafiotic, cu corupţia.”

– „Şi noi îl vom susţine tot timpul.”

– „Foarte greu îi va fi.”

Europa Liberă: Dar de ce credeţi că îi va fi greu?

– „De atâta că sunt tare mulţi plătiţi. Şi la moldoveanul nostru dacă i-o dat bani, el acolo se va duce, unde îi dă banul.”

– „Şi eu stau cu mâna pe geamantan.”

– „Am flăcău, el lucrează, dar supravieţuim aici. Şi el a spus: „Mamă, eu mă duc, pentru că eu în ţara aceasta nu am viitor. Eu am să mă duc după hotare’.”

Europa Liberă: Cine face viitorul Moldovei?

– „Noi, oamenii, trebuie să-l facem. Dacă noi toţi părăsim ţara, cu cine vor rămâne aceştia din Parlament? Spuneţi, vă rog, cu cine? Viitorul cine îl face? Noi, oamenii, trebuie să ne unim ca să putem să avem un viitor frumos şi să sperăm numai la bine, ca să avem un conducător cu care să ne mândrim, să nu fure aşa cum au furat aceştilalţi toţi.”

– „Să ne bazăm pe viitorul preşedinte. Eu am o tare mare teamă că sunt multe partide şi toţi acum sunt numai cu amăgelile.”

Europa Liberă: Dar lumea cum face diferenţă între adevăr şi amăgeală?

– „Dacă îl cunoaştem pe domnul care a mai fost şi ne-a dat nişte rezultate negative, noi putem să ne aşteptăm la ceva pozitiv? Nu mai putem să ne aşteptăm la nimic.”

Europa Liberă: Şi veţi merge să votaţi?

– „Mergem. Cum să nu mergem, dacă suntem cetăţeni ai Republicii Moldova?”

– „Numaidecât.”

Europa Liberă: Alegerile din 30 octombrie cât de importante sunt pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru stat?

– „Extra-importante. Eu nu trăiesc în Moldova deja de trei ani. Am plecat în Germania la fiul meu. Uitaţi-vă ce se face. Războiul s-a terminat în ’45, dar drumurile sunt parcă după bombardament. Mi-e ruşine şi mă doare inima. Atâţia bani plătim, oare nu se poate de făcut la un nivel normal?”

Europa Liberă: Are Moldova viitor? Cine face viitorul statului?

– „Dacă înainte eu răspundeam că viitorul îl facem noi, acum m-am convins – de popor nimic nu depinde. Nici 300 de ani înainte nu văd viitor pentru copii, nepoţi. Fiul a terminat Academia de Studii Economice, două facultăţi, şi ce? Nu a putut să-şi găsească lucru aici. A plecat în Germania, a terminat acolo încă şi juridica şi nemţii îl stimează, dar aici... Mă doare inima, mi se desface, nici nu pot vorbi pe tema aceasta.”

Europa Liberă: Cine poartă vina că Moldova a ajuns în starea în care se află astăzi?

– „Tot noi, moldovenii. Tot noi. Noi suntem aşa o naţiune, poate de atâta că întotdeauna sub jugul turcilor, sub jugul ruşilor, nu am fost niciodată independenţi.”

Europa Liberă: Clasa politică poate fi responsabilizată de către cetăţeni ca să facă adevărate reforme, să aducă prosperitate, să aducă stabilitate?

– „Poate fi, dar nu va face nimic.”

Europa Liberă: De ce?

– „E foarte coruptă ţara. E foarte coruptă. Şi se vede fără ochelari.”

– „Попробуем достойного выбрать сейчас президента [Vom încerca acum să alegem un președinte destoinic].”

– „23 кандидата для такой республики… [23 de candidați pentru o asemenea republică… ].”

– „Независимые кандидаты наверное не наберут нужную квоту [Candidații independenți, probabil, nu vor acumula numărul suficient de semnături].”

Europa Liberă: Faptul că sunt mai mult de 20 de candidaţi vă uşurează alegerea sau din contra?

– „Când sunt mulţi abat pe ceilalţi. De ce în America sunt doi candidaţi? Şi dacă aceştia nu au făcut patru ani de zile, îl alegi pe celălalt. Dar la noi, când sunt alegeri, toţi promit, dar nu vor face nimic.”

Europa Liberă: Şi dacă Moldova e stat sărac, e stat unde se vorbeşte despre marea corupţie, de ce atât de multe persoane vor să ajungă în fruntea ţării, ştiind că e greu?

– „Toţi vor să ajungă acolo, să facă ei ceva pentru dânşii, dar nu pentru popor. Dacă nu are frică de Dumnezeu şi nu îl cunoaşte pe Dumnezeu, acela se duce numai pentru dânsul.”

Europa Liberă: În viitorul Moldovei credeţi? De aici, de la Cahul, cum se vede viitorul ţării?

– „Nu-l văd până când. Chiar şi dacă vine acum un om, îi va fi greu să facă ceva. Biblia spune că unde lucrezi, acolo să mănânci, dar nu să cari cu sacul, cum la noi, cu sacul cu bani şi oamenii nu au cu ce trăi.”

– „Trebuie oleacă de schimbare. Vedeţi că nu e bine.”

Europa Liberă: Dar schimbarea de unde începe?

– „Schimbarea începe de la preşedinte. Ceea ce se petrece în ţară nu e bine. A crescut valuta străină în comparaţie cu leul, cetăţenii pleacă câte 1.000 pe zi peste hotare. Noi nu avem viitor. Tineretul pleacă. Ţara fără tineret nu are viitor.”

Europa Liberă: Vreţi un preşedinte tătucă sau un preşedinte cu autoritate?

– „Un preşedinte care să fie permanent prezentat la televizor, care să converseze cu tinerii.”

Europa Liberă: Sunt mulţi candidaţi. Aceasta vă încurcă sau vă ajută să alegeţi pe cel mai bun dintre cei mai buni?

– „Totuşi, noi trebuie să mergem la alegeri, să ne dăm votul. Şi sperăm ca va fi ceva mai bine. Vom merge cu toţii la alegeri şi vom face o alegere corectă.”

– „Eu personal, familia mea, va merge, dar vă spun că astăzi nu ştim pentru cine vom putea noi vota.”

Europa Liberă: De ce nu ştiţi până astăzi cine merită să ajungă preşedinte?

– „Nu ştim, pentru că toată lumea şi toţi acei candidaţi care s-au înaintat la funcția de preşedinte atât de mult ne-au făcut bătături la ochi, la cap… Și nu avem încredere că vor putea ei fi acel preşedintele pe care îl vrem noi.”

Europa Liberă: Acum se discută mult despre votul conştient şi votul cumpărat. Care e mai cu şanse?

– „Cred că, cumpărat. Cel conştient foarte puţine şanse are. Pentru că e mare dezamăgirea. Eu mă socot intelectuală, sunt angajată în biblioteca publică Cahul, discut cu multă lume şi multă lume este foarte sceptică şi dezamăgită. Nu ştim pentru cine ne vom da votul la 30 octombrie. Atât de mult suntem manipulaţi noi, cei care ne socotim că mai citim ceva, dar lumea simplă, care nici nu intră în esenţă, spune: „Nu-l vrem pe aista, nu-l vrem pe aista’.”

Europa Liberă: Ce preţ are votul cetăţeanului?

– „Preţul e foarte scump. Avem nevoie de o clasă politică nouă, integră, tânără, cu alte viziuni şi cu viziuni clare, dar nu cu de aceea care mergem înainte, mergem înapoi şi tot nu mai înţelegem încotro mergem. Nu dorim un preşedinte de formă sau simbol. Dorim un preşedinte carismatic, cu şcoală, să se implice în soluţionarea tuturor problemelor, dar nu să aştepte cine şi ce îi va dicta.”

*

Directorul adjunct al Colegiului de Medicină de la Cahul Vasile Coteț a deținut mai multe funcții publice. El deplânge starea în care a ajuns clasa politică din Moldova, sugerând că alegerile, fie locale, parlamentare sau prezidențiale, sunt de mare importanță.

Vasile Coteț: „Orice scrutin este important, fiindcă anume în această perioadă se vede maturitatea cetăţeanului, care trebuie să-şi dea votul pentru o persoană responsabilă, care trebuie să conducă statul.”

Europa Liberă: Ce calităţi ar trebui să întrunească cel care aspiră să ajungă în fotoliul prezidenţial?

Vasile Coteț: „Un preşedinte, în primul rând, trebuie să fie patriot, să fie responsabil pentru acţiunile sale, pentru vorbele sale, să poată să spună un cuvânt liber în faţa cetăţeanului şi să vorbească într-un limbaj accesibil. Trebuie să fie, în primul rând, un exemplu, bun familist. Trebuie să fie un coleg bun, dacă este din partea unui partid, ca să nu-şi trădeze partidul şi să facă paşi în stânga, în dreapta. Dar dacă este fără de partid, e şi mai bine, atunci el nu trebuie să fie dependent. Şi, în ultimă instanţă, trebuie să schimbă Constituţia, ca preşedintele să fie în fruntea puterii executive şi fără mare guvern. El, ca preşedinte de ţară, să aibă prerogative de a hotărî întrebările prin miniştrii responsabili de anumite ramuri ale economiei naţionale şi de problemele sociale. În cazul dat, acest preşedinte măcar pe jumătate din birocraţi să-i reducă, să angajeze nişte oameni care au capacităţi, care au competenţe pentru a rezolva probleme. Şi preşedintele trebuie să se afle în localităţile republicii. Preşedinţii noştri stau în birou. Eu nu vreau aşa preşedinte. Eu vreau un preşedinte care se duce prin sate, să vadă care este realitatea, să asculte oamenii simpli şi să se ducă o zi în săptămână prin republică, dar cinci să lucreze în birou şi o zi să se odihnească numai.”

Europa Liberă: Domnule Coteţ, dar ştiţi care e regimul de guvernământ în Republica Moldova?

Vasile Coteț

​Vasile Coteț: „Regimul eu îl ştiu.”

Europa Liberă: Semiprezidenţial, semiparlamentar, mai mult spre parlamentar.

Vasile Coteț: „De atâta şi e semilucrativ. Eu vreau să fie un preşedinte lucrativ, cu un Parlament de 51, 52 sau 53 de deputaţi, cu mai puţine ministere, cu mai puţini birocraţi. Toţi oamenii aceştia care stau prin ministere să lucreze la anumite entităţi, fie economice, sociale, educative, să-şi facă datoria. Nu meriţi, a trecut un an de zile, nu ai făcut lucru – altul, de schimbat. Trebuie să ne învăţăm.”

Europa Liberă: Cunoaşteţi care sunt împuternicirile şefului statului?

Vasile Coteț: „Ştiu. Sunt profesor şi ştiu care sunt împuternicirile lui. Eu nu vreau ca preşedintele să se chinuie. Preşedintele nostru se chinuie şi nici nu poate să facă ceva. Nu este ideal mecanismul pe care l-au gândit parlamentarii noştri, trebuie din talpă să-l schimbe.”

Europa Liberă: Credeţi că se va deosebi mult preşedintele ales de cetăţeni de preşedintele ales de deputaţi?

Vasile Coteț: „Nu. Preşedintele e preşedinte atunci când are împuterniciri.”

Europa Liberă: Cetăţenii au vrut mult să le fie redat acest drept de a-şi ei alege conducătorul.

Vasile Coteț: „Da. Dar aceasta mult nu va schimba. Eu sunt om realist, noi am avut aşa situaţii, noi am avut aşa preşedinţi, la noi tot timpul este „mâncărime” între Președinție, Parlament şi guvern. Deci, preşedintele, am spus, trebuie să fie în fruntea puterii executive şi nu mai trebuie să mai avem şi guvern, şi atâţia parlamentari, că toţi parlamentarii noştri nu mai costă nicio para chioară.”

Europa Liberă: Dar un singur om poate fi salvatorul naţiunii?

Vasile Coteț: „Nu. Nu.”

Europa Liberă: De-a lungul timpului s-a vorbit că Moldova nu a avut un lider naţional care să insufle încredere în rândul maselor.

Vasile Coteț: „Acestea sunt vorbe. Le folosesc şi politologii, şi sociologii, şi toţi. Un preşedinte poate lucra cu o echipă de oameni nu mare, dar toţi să fie în pas cu dânsul, să meargă să lucreze, să simtă pulsul ţării.”

Europa Liberă: Dacă este importantă această funcţie în stat, cea de preşedinte, Moldova este o ţară săracă, o ţară măcinată de corupţie, de atâtea probleme. De ce atât de mulţi pretendenţi râvnesc să ajungă acolo în fotoliul de preşedinte?

Vasile Coteț: „Moldovenii, în primul rând, trebuie să înceapă de la aceea ca ei să fie patrioţi şi să lupte pentru neamul nostru. Atâta timp cât ei tare luptă, ca primarii prin localităţi, ca preşedinţii de raioane, toţi au limuzine scumpe, salarii bune şi nu răspund de nimic. Legea trebuie să fie aşa – nu ai făcut, răspunde pentru ceea ce nu ai făcut. Ai făcut – să fii onorat mai departe. Noi ne-am făcut de râs cu ordinele acestea şi medalii, le dăm la stânga şi la dreapta. Un preşedinte trebuie să se gândească, să dea ordin unui profesor bun, unui medic

bun, unui fermier bun, unui om care ţine ţara pe umerii săi, dar nu tuturor celor care ne trădează ţara. Eu nu aş da aşa ordine şi medalii. Eu aş da numai oamenilor care merită. Preşedintele are o armată de consilieri. Un preşedinte trebuie să iasă mai des în faţa populaţiei, la televiziunea naţională, la alte televiziuni şi să-şi spună punctul de vedere, ca oamenii să înţeleagă cine stă în fruntea statului. Atâta timp cât un preşedinte iese cu o cuvântare scrisă de un consilier la o manifestare, într-un an sau în doi, sau în trei, preşedintele nu are valoare. Omul nostru într-o ţară mică vrea să-l vadă pe preşedinte peste tot. Noi nu-l vedem. Eu vreau să iasă în faţa mea un preşedinte care să vorbească din suflet, fără hârtie, fără nimic. Și el să fie stăpân, să se simtă stăpân, fără bodyguarzi. Dar ce, preşedintele e duşmanul ţării? De ce cheltuim banii aceştia în stânga şi în dreapta? Să iasă între oameni. Atunci preşedintele va avea altă autoritate. La fel şi un primar care munceşte între oameni are autoritate, cel care stă numai în birou nu are autoritate.”

Europa Liberă: În această cursă prezidenţială luptă şi femeile. Este pentru prima dată un număr atât de mare de doamne care vor să ajungă şi ele în fruntea ţării.

Vasile Coteț: „Am înţeles. Poate eu sunt naiv, dar eu mai mult cred femeilor care sunt la conducere. Eu am lucrat toată viaţa cu femeile, eu nu mi-am stricat nervii cât mi-am stricat cu bărbaţii. Femeile sunt mai devotate, mai sincere, ele nu fură ca bărbaţii, ele nu beau prin restaurante, nu se duc prin saune şi nu îşi fac de cap. Femeia are altă responsabilitate. Dumnezeu genetic a creat-o ca să fie un şef al laboratorului familial, cred că ar fi un şef de stat tot bună. Eu, de pildă, am de gând să votez o femeie, sincer vă zic.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cei care nu s-au hotărât să meargă să voteze? Sau pentru cei care vorbesc că şi-au pierdut încrederea în toţi şi în toate şi nu mai merită să participe la acest exerciţiu electoral?

​Vasile Coteț: „Exerciţiul electoral este foarte important, fiindcă omul îşi realizează dreptul constituţional. În al doilea rând, el îşi face datoria de cetăţean al acestei ţări. Eu deseori compar cu lumea antică: oamenii, pentru a obţine cetăţenia unui stat, luptau, erau gata să facă orice. Şi noi ar trebui să luptăm pentru ca cetăţenia noastră să fie sfântă, dar ea poate fi sfântă atunci când faci o alegere corectă. Să ne ducem şi să nu fim indiferenţi. Dacă noi suntem indiferenţi, răii ne papă. Ne vor păpa toţi, dacă nu vom avea cap pe umeri să alegem un preşedinte bun. Eu îi îndemn să aleagă un preşedinte bun. Fiţi patrioţi, stimaţi compatrioţi! Moldoveanul trebuie să ştie că soarta ţării depinde de el. Și nu mai trebuie să fie mintea de pe urmă. Acum trebuie să hotărâm totul, ca să fie bine pentru viitorul copiilor, nepoţilor noştri.”

*

Electoratul încă își caută modele, fapt care ar putea fi explicat prin urcările și coborârile spectaculoase ale oamenilor politici în topul încrederii populației. Vitalie Ponomariov este magistru în istorie și științe politice, lector superior la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. El crede că viitorul președinte al Moldovei ar trebui să se preocupe mai mult de implementarea reformelor.

Vitalie Ponomariov: „Miza cea mai importantă este implementarea reformelor, pentru că ele s-au pornit doi ani în urmă şi s-au oprit. Şi, cred eu, noul preşedintele trebuie să-şi asume această responsabilitate de a face tot posibilul, în limitele Constituţiei sau atribuţiei constituţionale, ca reformele să fie implementate. Pentru că la noi în ţară este o mare discrepanţă între ceea ce înseamnă legislaţie, pe de o parte, conformare la acele cerinţe europene şi implementarea reformelor ca atare la nivelul central, dar şi la nivel local. Eu personal vreau un preşedinte pro-european, un preşedinte care este un bun expert în integrarea europeană, un preşedinte care ştie să convingă partenerii noştri de dezvoltare ca să susţină în continuare ţara noastră şi să ne ajute şi cu expertiză, dar şi cu asistenţă financiară, pentru a ieşi din această criză profundă politică, dar şi socială, şi economică. Şi un preşedinte care este aproape de oameni, care este simplu în comunicarea cu toţi, nu doar cu politicienii de la Bruxelles, dar şi cu oamenii de la ţară, din oraş.”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să fie această comunicare dintre şeful statului şi firul ierbii, şi cetăţean?

Vitalie Ponomariov: „O comunicare simplă, axată pe problemele şi nevoile oamenilor, pe aceea ce aşteaptă ei. Este important ca viitorul preşedinte să asculte ce spun oamenii şi să îi ajute ca problemele lor să fie rezolvate şi să nu fie doar promisiuni că vor fi rezolvate peste un an sau peste doi.”

Europa Liberă: Dar un preşedinte de unul singur nu poate fi el salvatorul acestei naţiuni. Pentru că, ştiţi cum se întâmplă, alegătorii investesc mari speranţe, unele chiar exagerate şi după aceasta porneşte decepţia şi spun: „Am greşit că am dat votul pentru că nu a făcut ceea la ce m-am aşteptat eu”.

​Vitalie Ponomariov: „Bineînţeles, un preşedinte nu poate să facă prea multe de unul singur, dar alegerile prezidenţiale din 30 octombrie vor fi începutul unei noi etape, unei noi perioade în istoria Republicii Moldova, care va pregăti terenul pentru viitoarele alegeri parlamentare. Şi viitorul preşedinte va avea un rol important în acest sens şi în virtutea atribuţiilor lui constituţionale, dar şi în calitate de lider politic. Pentru că un preşedinte poate să facă tot posibilul prin urmarea agendei sale politice, ca, clasa politică din Republica Moldova să fie purificată, într-un fel. Și la noile alegeri parlamentare să vină alţi oameni, care nu sunt compromişi, care cred cu adevărat în ideea europeană şi care pot să implementeze valorile, principiile europene şi reformele în baza acestor valori şi principii.”

Europa Liberă: Următorul şef de stat care va fi ales în 30 octombrie sau în 15 noiembrie, că ar putea fi şi turul doi de scrutin, el trebuie să conlucreze cu celelalte puteri în stat – legislativă, executivă. Pentru că împreună doar pot fi găsite soluţii pentru problemele stringente cu care se confruntă statul Republica Moldova, care rămâne a fi un stat sărac, un stat corupt, un stat măcinat de separatism, un stat de unde lumea continuă să fugă şi să abandoneze ţara. Cum ar putea să împace şi capra, şi varza, ţinând cont că trebuie să găsească limbaj comun cu o clasă politică aşa cum o are Republica Moldova?

Vitalie Ponomariov: „Nu cred că este vorba de capră şi varză. Aici este vorba, mai degrabă, de mai multe „capre” care au probleme cu o singură „varză”. Un preşedinte al ţării noastre trebuie să fie unul înţelept, diplomat, unul flexibil, care să poată să depăşească propriile prejudecăţi. Înţeleg că orice om are nişte prejudecăţi politice, orice valoare, până la urmă, este o prejudecată, dar este important ca acest preşedinte să răspundă acelui deziderat al lui Platon, mă refer la filosoful Platon, care să fie şi înţelept sau, cel puţin, căutător de înţelepciune, adică filosof. Este foarte important ca acest preşedinte să-şi depăşească prejudecăţile şi să facă aşa ca să găsească limbă comună cu toţi liderii formaţiunilor politice din Republica Moldova care sunt reprezentate în Parlament, dar şi care sunt în afara Parlamentului şi merg pe propria lor agendă politică. Astfel, un preşedinte va putea să echilibreze şi tendinţele din această ţară, pentru că fiecare partid are în spatele său un segment de electorat şi, prin urmare, prin acest spirit echilibrat şi flexibil, viitorul preşedinte va reuşi să consolideze această ţară care este dezbinată foarte mult pe diferite criterii.”

Europa Liberă: Dar cum îi conciliezi pe cei care vor ca Moldova să meargă pe calea integrării europene şi cei care vor ca ţara să se apropie şi mai mult de o altă uniune – Uniunea Vamală dominată de Federaţia Rusă a lui Vladimir Putin?

Vitalie Ponomariov: „Prin dialog politic, în primul rând. Şi, bineînţeles, prin convingere, în baza atribuţiilor constituţionale, în baza acelor pârghii pe care le are preşedintele conform Constituţiei. Eu cred că un preşedinte înţelept ar putea face aşa ca să găsească limbă comună cu toţi.”

Europa Liberă: Cu toţi, şi cu occidentalii, şi cu esticii, cu Rusia?

Vitalie Ponomariov

​Vitalie Ponomariov: „Dacă ne referim la clasa politică, această discrepanţă între pro-occidentali şi pro-Est uneori este una falsă. Este, mai degrabă, una „îmbrăcată” de unii politicieni pentru a specula anumite sentimente, emoţii, aşteptări ale electoratului, care este, în mare parte, ignorant şi care e uşor manipulabil. Am asistat la mai multe transformări, metamorfoze ale diferitor politicieni în Republica Moldova, care mai ieri erau pro-occidentali, unionişti şi astăzi au devenit pro-Rusia, pro-Uniunea Euroasiatică. De aceea, este foarte important ca acest preşedinte să se raporteze, în primul rând, la aşteptările alegătorilor şi să încerce ca aceste aşteptări să aibă realizare, şi să găsească limbă comună, în baza înţelepciunii sale, cu liderii politici. Și să ţină cât mai des, bineînţeles, sfat cu poporul, să comunice cu cetăţenii, să meargă în sate, în oraşe şi să vadă ce se întâmplă, pentru ca apoi agenda sa politică să fie întocmai cu aceste aşteptări şi nevoi, probleme ale oamenilor simpli.”

*

Campania prezidențială este mai degrabă un show și urmărește direcționarea atenției cetățenilor către probleme mai puțin importante. Aceasta este una din opiniile lui Ion Jigău, matematician, statistician și sociolog, director al Centrului de Investigații Sociologice și Marketing „SBS-AXA”

Ion Jigău: „Miza celor de la guvernare e de a scoate presiunea din „cazan”, să mai dea ceva poporului, să aibă poporul un show.”

Europa Liberă: Dar participă nu doar cei de la guvernare. În cursă vedeţi că s-au avântat mulţi candidaţi.

Ion Jigău: „Da, sunt mulţi. După scoaterea presiunii din „cazan”, în societate se va discuta care e mai bun. Unii vor fi mai buni, alţii mai puţini buni şi tot aşa.”

Europa Liberă: Şi cum se dezamorsează situaţia aceasta atât de încordată, tensionată, politică?

Ion Jigău: „Se deturnează cumva atenţia opiniei publice spre alte probleme.”

Europa Liberă: De ce sunt importante aceste alegeri?

Ion Jigău: „Importante sunt, în primul rând, pentru faptul că, totuşi, poporul doreşte să aibă un preşedinte ales de el, care va fi expresia suveranităţii. Acesta e rolul preşedintelui ca atare.”

Europa Liberă: Schimbă mult situaţia dacă şeful statului e ales prin vot direct de către cetăţeni sau de către deputaţi în Parlament?

Ion Jigău: „Nu schimbă mult. Ţine şi de caracterul preşedintelui, şi cât de luptător este, cât de jucător este. Preşedintele din 2000 până în 2012 era ales de Parlament, dar dânsul era o expresie foarte suverană, deciziile lui erau ascultate de la vlădică până la opincă.”

Europa Liberă: Pentru că atunci Partidul Comuniştilor era majoritar şi în Parlament, şi în societate.

Ion Jigău: „E adevărat, dar a ţinut mult şi de caracterul domnului care a stat în frunte. Dânsul era un om autoritar, şi este om autoritar, care controla totul, i se supuneau toţi, avea o mână forte, ceea ce poporul doreşte, poporul doreşte ordine. Dar eu nu ştiu care e mai bună ordinea: acea care se face cu o mână de fier sau acea pe care noi toţi conştient o respectăm.”

Europa Liberă: Aşteptările cetăţenilor sunt foarte mari de la aceste alegeri, dar, mai ales, de la cel care va ajunge în jilţul prezidenţial. Lumea crede că va veni preşedintele şi va rezolva toate problemele din societate, de la crearea locurilor de muncă şi majorări de salarii, până la readucerea celor aflaţi la muncă peste hotare în Republica Moldova.

Ion Jigău: „Trebuie să-i dezamăgim. Salvarea celor care se îneacă este în mâinile celor care se îneacă. Niciun preşedinte nu poate rezolva problemele totale ale ţării, nu mai vorbesc de problemele fiecărui cetăţean în parte. Statul trebuie să-şi aibă rolul său, trebuie să ne garanteze ordinea publică, trebuie să ne garanteze funcţionarea legilor, o coordonare în economie ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Aceşti alegători cu drept de vot spun că da, ar avea puţine împuterniciri preşedintele Republicii Moldova, dar el este şi cel care conduce Consiliul Suprem de Securitate, el are pârghii suficiente ca să convoace celelalte puteri, executivă, legislativă, ca să soluţioneze o problemă arzătoare din societate.

Moldova,Ion Jigău

​Ion Jigău: „În primul rând, preşedintele în Republica Moldova trebuie să fie un moderator între diferite ramuri ale puterii şi un moderator care cu adevărat îşi îndeplineşte rolul. Până acum noi nu am avut de aceşti preşedinţi.”

Europa Liberă: Dar el este garantul Constituţiei.

Ion Jigău: „Odată ce este garantul Constituţiei, deci, „pisica” trebuie să prindă „şoareci”, aceasta este regula de fier în toată lumea şi în toată politica. Preşedintele are, cu adevărat, puţine împuterniciri. Dar preşedintele poate acționa, cum aţi spus, şi prin Consiliul Suprem de Securitate, şi înaintând proiecte de legi în Parlament, fiindcă are dreptul...”

Europa Liberă: ...la iniţiativă legislativă.

Ion Jigău: „Da, are dreptul la iniţiativă legislativă. Și prin nepromulgarea unor legi. Da, Parlamentul poate vota a doua oară şi atunci este obligat să o promulge. Dar imaginaţi-vă că preşedintele se adresează poporului. „Capul lui Moţoc” îl vrem, a spus mulţimea cândva în ţara aceasta. Şi Vodă le-a dat capul lui Moţoc, fiindcă mulţimea s-a adresat şi răspunsul lui Vodă a fost cert. Şi atunci nu ştiu ce se poate întâmpla, dacă preşedintele apelează la popor.”

Europa Liberă: Deci, el are dreptul să se consulte cu cetăţenii care i-au acordat votul de încredere, delegându-l în fruntea ţării.

Ion Jigău: „Din momentul când a depus jurământul ca preşedinte, este preşedintele tuturor, şi al celor care nu l-au votat. Aceasta este obligaţia lui. Din păcate, nu întotdeauna a fost aşa.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi lăsat să se înţeleagă că cel mai mult acum depinde de cine va fi preşedinte, ce fel de persoană va fi omul care va ajunge la Preşedinţie, cât de carismatic va fi, cât de multă autoritate va avea, cât de înţelept va fi să împace. Pentru că lumea aşa crede, că în societate deocamdată instituţiile statului sunt racul, broasca şi o ştiucă.

​Ion Jigău: „Sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie să aibă înţelepciune, dar preşedintele trebuie să mai aibă şi voinţă. În primul rând, voinţă politică, tărie de caracter, să-şi atingă scopurile. De aceea am spus că dacă nu va găsi limbă comună cu Parlamentul sau cu guvernul, este în drept preşedintele, are un drept moral să se adreseze cetăţenilor cu un mesaj şi să ţină sfat cu poporul, un sfat adevărat. Tăria de caracter a preşedintelui ţine, de fapt, de metodele cu care dânsul îşi va îndeplini funcţiile, datoriile pe care le are faţă de acest popor. Dacă avem un preşedinte care timp de trei luni nu se întâlneşte cu consilierii sau timp de jumătate de an nu citeşte nicio hârtie, care i se pun în fiecare zi la opt dimineaţă pe masă, poate să meargă într-un raion, dar numai ca să ia colaci şi prosoape nu prea merge. Trebuie să meargă în raioane, trebuie să meargă în sate, dar nu pentru a i se înmâna prosoape şi colaci, însă pentru a vedea acolo jos ce se întâmplă şi a afla din primele surse. Noi tot timpul în aceşti 25 de ani am fost în situaţia când problemele se deturnau, se înlocuiau unele probleme cu altele. Noi şi acum, după mai mult de 20 de ani, mai discutăm cum se numeşte limba, cine suntem. Dacă nu ştim de unde venim, nu ştim unde mergem. Aţi văzut vreodată un om care nu ştie de unde vine? Eu înţeleg că el poate să nu ştie unde merge, dar de unde vine ştie şi ar trebui să ştie.”

Europa Liberă: Dar această problemă identitară a eclipsat celelalte probleme ale societăţii, social-economice, în primul rând?

Ion Jigău: „Aici sunt foarte multe speculaţii. Sunt o mulţime de politicieni care speculează pe lucruri sacre, sunt alţii care speculează pe alte lucruri. Și din speculaţii noi nu avem nimic. Adică, politicienii, unii dintre ei, nu toţi, au ceva de la aceste speculaţii, cetăţeanul – nimic.”

Europa Liberă: Capital politic acumulează?

Ion Jigău: „Şi capital politic, şi nu numai, şi averi. În ţara aceasta, dacă nu ai acoperire cu cineva de la putere, nu faci business, şi atunci ai probleme.”

Europa Liberă: Următorul preşedinte va decide la modul cel mai serios încotro Moldova: cu Uniunea Europeană sau cu Uniunea Vamală dominată de Rusia lui Vladimir Putin?

​Ion Jigău: „ Nicidecum. Aceasta trebuie să o decidă poporul. Iar poporul, de fapt, nu are treabă cu vectorul geopolitic. Este altceva că una dintre cele mai mari speculaţii este aici, noi avem atâtea probleme de rezolvat, încât cea geopolitică este un moft al unor teoreticieni, naiba ştie de unde coborâţi pe acest pământ. Noi avem probleme, problemele acestea ţin, în primul rând, de ce facem noi ca ţară, ce fel de instituţii avem. Unele dintre ele sunt nevoite cât de cât să lucreze, dar, în linii mari, nimeni nu lucrează. Justiţie noi nu avem. Uitaţi-vă care este încrederea în justiţie, în alte instituţii, este atât de mică, încât eu uneori, când aud să atragem investiţii... Păi, nu vin investiţiile în ţara aceasta de aceea că aici nu este capital social. Şi mă întristez în suflet, fiindcă capitalul social este ceea ce noi în limbajul uzual îi spunem încredere. Dacă eu nu am încredere în justiţia statului, de ce eu să vin cu banii mei, ca la un moment dat cineva să mi-i ia şi să mi-i ia prin judecată? Vin numai acei care cumva au acoperire politică, se înţeleg cu cineva de la guvernare, îi protejează. Și numai aceia vin, dar ei nu sunt atât de mulţi.”

Europa Liberă: Vă întrebam: la 30 octombrie va venie Mesia, va veni salvatorul naţiunii?

Ion Jigău: „În primul rând, nu la 30 octombrie, vom avea două tururi, cu siguranţă. Dar nu va fi Mesia.”

Europa Liberă: Dar salvatorul naţiunii?

Ion Jigău: „Nu are cum fi salvatorul naţiunii oricine ar fi acest om. Fiindcă, în primul şi în primul rând, ţine de noi, de cetăţeni, de faptul cum noi înţelegem problemele noastre, cum încercăm să le rezolvăm, cum exercităm presiune asupra guvernării. Şi guvernarea trebuie să aplece urechea la cerinţele noastre. Dar noi în aceşti 25 de ani nu prea am avut dialog între cetăţeni şi guvernări.”

Europa Liberă: Între cetăţeni şi preşedinte, Preşedinţie, instituţia prezidenţială a existat dialog?

Ion Jigău: „Nu aş spune.”

Europa Liberă: Deci, în preajma alegerilor prezidenţiale directe care urmează să aibă loc, primul tur, la 30 octombrie, dumneavoastră veniţi cu îndemnul că la vot trebuie de mers.

Ion Jigău: „La vot trebuie de mers şi de făcut o alegere corectă.”