Europa Liberă: În regiunea transnistreană are loc acum o luptă electorală destul de dură. În Transnistria acest lucru se întâmplă pentru prima dată. Până acum a existat un gen de consens liniștit între ramurile puterii, acum însă lucrurile par să se fi schimbat. Din punctul Dumneavoastră de vedere, este vorba despre transformări reale? Vor influența aceste alegeri în vreun fel politica Transnistriei în sensul unei cooperări mai strânse cu Republica Moldova sau, din contra, vor agrava situația și vor accentua stările de spirit separatiste?
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Piotr Oleksy
Piotr Oleksy: „Pentru început trebuie să spun că această luptă este, într-adevăr, una dură, chiar foarte dură, dar nu sunt de acord că este pentru prima dată când se întâmplă așa ceva în Transnistria. Atunci când a pierdut Igor Smirnov și a câștigat Evgheni Șevciuk a fost de asemenea o luptă foarte dură. Dar atunci adversari au fost Igor Nikolaevici Smirnov și Anatoli Kaminski, care era candidatul de la „Obnovlenie”. Am fost atunci în Transnistria și am văzut că au fost acuzații foarte serioase împotriva lui Smirnov, au fost multe materiale și filme în defavoarea lui care erau difuzate în presa rusească. Așa că putem spune că este pentru a doua oară când în Transnistria vedem o luptă foarte dură pentru fotoliul de președinte. E adevărat că putem spune că în acest an e chiar mai dur ca data trecută.
În ceea ce privește posibilitatea schimbărilor, a unor schimbări importante, putem spune că dacă va câștiga Krasnoselski, ne vom putea aștepta la schimbări serioase în politica transnistreană. Pentru că atunci când a fost creată Transnistria și în primii 10-15 ani, am văzut o elită transnistreană care chiar dacă avea unele disensiuni interne, totuși era una unită și nu existau rivalități evidente. Apoi, în Transnistria a apărut Obnovlenie, a apărut compania Sheriff și acestea au creat o anumită concurență pentru elita veche, pentru oamenii lui Smirnov.
Piotr Oleksy
Acum, dacă va învinge Krasnoselki, cred că vom asista la schimbări importante. Pentru că Sovietul suprem și puterea executivă va ajunge în mâinile unei singure tabere politice, adică în tabăra companiei Sheriff și a partidului Obnovlenie. Dacă va învinge Șevciuk, se va menține un status-quo, situația pe care o vedem acum. Dar toate sondajele arată că Șevciuk nu are șanse prea multe pentru a câștiga. Sigur că alegătorilor transnistreni le place să facă tot felul de surprize, dar deocamdată Krasnoselski este un favorit serios al acestei curse.
În ceea ce privește schimbările în relațiile cu Republica Moldova, se poate spune că tabăra Sheriff-ului, tabăra „Obnovlenie”, este mult mai deschisă la discuții, mai ales în ceea ce privește subiectele cu caracter economic, comercial și așa mai departe. Mulți experți, inclusiv din Occident, spun că Sheriff-ul constă din antreprenori și cu ei se va putea ajunge mai ușor la o înțelegere.
Impresia mea este că în ceea ce privește politica externă, Transnistria nu are prea multe opțiuni – poziția ei în discuții depinde de poziția Moscovei. Iată de ce cred că în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova foarte multe lucruri nu se vor schimba.
Cel mai important este că acum, când privim către procesul de negocieri și către tot ce înseamnă dialogul dintre Tiraspol și Chişinău, noi nu așteptăm - și asta este un element de noutate – niciun fel de cedări din partea Transnistriei. Acum, mediatorii internaționali – Germania, OSCE – așteaptă cedări din partea Chişinăului. Iată de ce cred că schimbări serioase nu vor fi.
Întrebarea interesantă este ce se va întâmpla dacă Moscova va decide să alipească Transnistria la Moldova pentru a crea o autonomie largă. Pentru că acest lucru, cred eu, vine în contradicție cu interesele elitelor transnistrene. Și cred că tabăra lui Șevciuk ar fi încercat să facă tot ce îi stă în puteri pentru ca așa ceva să nu se întâmple. Cum se va comporta tabăra „Oblovlenie”, Sheriff, deocamdată nu știm. Se pare că sunt oameni care privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai practică, nu sunt foarte constrânși de anumite ideologii și este posibil să se poată lucra mai ușor cu ei.”
Europa Liberă: De ce credeți, sau de ce a apărut această teză precum că Rusia ar putea fi de acord să soluționeze problema transnistreană pe calea alipirii Transnistriei la Republica Moldova, adică o de facto reunificare a Republicii Moldova? În ce condiții s-ar putea întâmpla asta?
Piotr Oleksy: „Din punctul meu de vedere, interesul Rusiei până în 2013 a fost menținerea status-quo-ului în problema Moldovei și Transnistriei. Dar situația în lume s-a schimbat mult și, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, Rusia se pare că a fost îngrijorată de faptul că această separare dintre Republica Moldova și Transnistria se va accentua. Și atunci Transnistria nu-și va mai putea menține rolul pe care îl joacă acum în favoarea Rusiei, iar în 10-15 ani s-ar putea ca integrarea Moldovei cu Occidentul să se aprofundeze, și nu doar cu UE, ci și cu alte structuri, de exemplu cu NATO. Și atunci status-quo-ul Transnistriei ca stat nerecunoscut nu va mai putea juca rolul pe care îl are din start – de frână pentru avansarea Moldovei către Occident.
Și iată de ce, din punctul de vedere al Rusiei, cea mai bună soluție este alipirea Transnistriei la Moldova în condiții care vor permite Rusiei prin intermediul Transnistriei să influențeze cursul extern al Republicii Moldova.
Alt aspect ține de ceea ce am văzut în ultimele discuții în formatul 5+2. Pentru unele țări occidentale, în particular pentru Germania, este necesar un anumit succes diplomatic în dialogul cu Rusia și Transnistria și Moldova sunt o platformă convenabilă unde ei ar putea să încerce să facă un prim pas pentru îmbunătățirea relațiilor în această partea lumii.”
Europa Liberă: Ați amintit de OSCE, președinția căreia este deținută acum de Germania. Vedem vizite foarte dese ale reprezentantului președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, la Chişinău și Tiraspol, ați menționat și despre cedările pe care mediatorii internaționali le vor din partea Chişinăului. Cum vedeți finalitatea acestor eforturi de a impulsiona într-un fel reglementarea transnistreană? La Chişinău se discută foarte mult și în ce măsură este foarte corect că cedări se cer doar din partea Chişinăului…
Piotr Oleksy: „Nu pot spune dacă este corect sau nu. În politică din păcate nu există noțiuni precum „corect” și „bun”, există în mare parte doar interese. Bineînțeles că aceste lucruri nu sunt în interesul Moldovei, în interesul Chişinăului. În societatea moldovenească și în discursul moldovenesc toată lumea spune că aceste cedări sunt foarte serioase. Din punctul meu de vedere, acestea nu sunt chiar atât de serioase precum spun unii experți moldoveni. Dar bineînțeles că în procesul de negocieri trebuie să se facă așa ca să fie mulțumite ambele părți. Și astfel, dacă există unele cedări din partea moldovenească, atunci trebuie să fie cedări și din partea transnistreană. Dar, din câte știu, Chişinăul nu a prezentat niciun plan și în general nu a spus ce așteaptă acum din partea Tiraspolului.
Mai este un aspect, legat de cedările pe care Germania și OSCE le așteaptă de la Chişinău. Știu că la Chişinău există impresia că Occidentul a „vândut” Moldova. Din punctul meu de vedere, totul s-a schimbat după anii 2014-2015. Dacă e să explic pe scurt, pot spune așa: o poveste de succes nu va fi „vândută” niciodată, în schimb, un stat capturat este deja altceva. Din păcate, după furtul miliardului și alte evoluții nefaste Moldova nu mai este un subiect, un jucător, ci doar un pion. Știu că este un lucru foarte trist, dar aceasta este realitatea.
În ceea ce privește prima parte a întrebării, în ce măsură este posibilă reglementarea problemei transnistrene în lunile sau anii apropiați, nu avem cum să știm. Aici lucrurile depind nu doar de Tiraspol, Chişinău, Moscova sau Berlin. Totul depinde și de situația din relațiile internaționale la nivel global. Este foarte importantă aici poziția SUA. Au fost semnale în sensul că SUA ar face anumite cedări în favoarea Rusiei, că ar exista acceptul Washingtonului pentru planul pe care îl propune Germania. Era în perioada că care SUA ajunsese la un consens cu Rusia pe problematica siriană. A urmat apoi o înrăutățire a relațiilor dintre Moscova și Washington în problematica Siriei și noi nu știm cum acest lucru va influența poziția americană în raport cu Rusia în general. Știm că în SUA urmează alegerea președintelui și nu știm ce va urma acolo. Dacă va învinge Donald Trump, atunci lucrurile vor fi imprevizibile.
Ce vreau să spun este că există o mulțime de factori și regiunea transnistreană nu este chiar atât de importantă în politica mondială, însă depinde direct de ceea ce se întâmplă pe plan global. Și să faci o prognoză acum este foarte complicat, lucrurile depind foarte mult de situația globală, de relațiile dintre statele cele mai mari.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre faptul că în Transnistria are loc o concentrare a puterii în zona holdingului Sheriff, a așa-numitei noi elite, a noii generații a elitei transnistrene. Ce putem aștepta de la această concentrare a puterii, având în vedere că și Sovietul suprem, adică legislativul, și acum și puterea executivă pot ajunge în mâinile Sheriff-ului?
Piotr Oleksy: „Ceea ce este acum în Transnistria nu mai este „noua elită”. Aceasta elită era nouă în 2011-2012. Noi știm că Evgheni Șevciuk înainte era de asemenea legat cu Sheriff și Obnovlenie. Vechea elită a Transnistriei – Smirnov, Mărăcuța – sunt deja pe planul doi sau chiar trei a politicii transnistrene. Deci, este vorba despre „elita modernă”, actuală a Transnistriei.
La ce ne putem aștepta? Nu știm cu exactitate, pentru că până în prezent aceștia au activat în condițiile luptei cu președintele Șevciuk. Lupta cu președintele era principalul scop politic. Cum se vor manifesta aceștia atunci când vor avea toate pârghiile puterii, este greu de spus. Dar eu nu cred că ceva se va schimba în politica externă, în retorică, simbolică și așa mai departe.
Ce s-ar putea schimba? Poate că în rândurile celor de la Sheriff sunt manageri mai buni, care ar putea avea capacitatea de a conduce mai bine economia regiunii, poate că aceștia ar putea găsi modalități și posibilități de a atrage careva investiții în Transnistria. Poate că ar avea o calificare mai mare pentru a conduce economia locală. Și acest lucru acum este cel mai important pentru populația locală, pentru transnistreni.”