Republica Moldova, cu întreaga ei populație de pe ambele maluri ale Nistrului, ca și din autonomia găgăuză, ar putea avea până la sfârșitul anului nu mai puțin de 5 alegeri – așa a constatat istoricul și publicistul Ghe. Cojocaru într-un dialog purtat cu Vasile Botnaru în studioul nostru de la Chișinău
Gheorghe Cojocaru: „Republica Moldova, cu întreaga sa populație de pe un mal și altul al Nistrului, ca și din unitatea teritorial-administrativă de la Comrat, se pregătește de alegeri. Alegerile prezidențiale de la Chișinău sunt în centrul atenției presei și opiniei publice, locale și internaționale. Alegerea șefului administrației de dincolo de Nistru, din zona separatistă, preocupă mai mult presa de la Tiraspol, iar despre alegerile Adunări Populare de la Comrat se cunoaște și mai puțin. Deci, acest sfârșit de an va scoate cetățenii Republicii Moldova de cinci ori în fața urnelor, având în vedere că s-ar putea desfășura și un tur doi al alegerilor prezidențiale și al celor nerecunoscute din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Fiecare cu barosul lui, cum ar veni. Sau, totuși, există un interes comun?
Gheorghe Cojocaru: „Se poate vorbi despre un interes electoral comun, dar cu excepția zonei transnistrene care de mai bine de 25 de ani nu participă la viața politică a Republicii Moldova, autoizolându-se și promovând un curs propriu. Nici de această dată administrația de la Tiraspol nu va face o excepție de la regulă, urmând aceeași linie a separării de restul Republicii Moldova. Populația din localitățile găgăuze, dimpotrivă, participă și la alegerile naționale, și la cele locale. Tradițional, zona găgăuză votează cu partidele de stânga pro-estice, ceea ce, de regulă, se reflectă și asupra componenței adunării elective locale.”
Europa Liberă: Personalitatea zisului bașcan sau al conducătorului unității teritorial-administrative găgăuze are vreo influență asupra procesului electoral de la Comrat?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil, are, în ce măsură – se va vedea după alegeri, dar este evident că Irina Vlah, cea care este în fruntea unității teritoriale de la Comrat, nu poate privi absentă, de pe necarosabilul vieții politice, cum decurge campania electorală. Interesul său este ca din alegerile din 20 noiembrie să rezulte o Adunare Populară cu care să poată coopera sau, cel puțin, să nu-i fie ostilă. Din această perspectivă, viitoarea componență a Adunării de la Comrat va ilustra, oarecum, dar nu și neapărat, și gradul de popularitate a Irinei Vlah în mediul populației găgăuze, deși sistemul electoral local favorizează participarea candidaților independenți în cursa pentru cele 35 de mandate de deputat.”
Europa Liberă: Totuși, în localitățile găgăuze este mai mare interesul pentru locale sau pentru cele prezidențiale? Unde se dă marea bătălie?
Gheorghe Cojocaru: „Un răspuns punctual va putea fi dat numai în baza unor date sociologice edificatoare. Ori, în lipsa unor asemenea statistici, pentru a răspunde la această întrebare, se poate pleca de la rezultatele scrutinelor precedente. De regulă, alegătorii găgăuzi participă masiv la alegeri, și la cele parlamentare, și la cele în instituția locală reprezentativă, iar scrutinul prezidențial din 30 octombrie nu va fi, mai mult ca sigur, o abatere de la această linie de comportament electoral. Mai mult decât atât, intriga votului de la Comrat nu rezidă atât în favoarea cui vor înclina simpatiile găgăuzilor la alegerile prezidențiale, aici, lucrurile fiind, practic, clare, cât în viitoarea componență a Adunării Populare, pe care și-o dispută acum și partidele politice, și duzinele de candidați independenți.”
