Analiștii consideră că factorul geopolitic este important în aceste alegeri prezidențiale din Moldova. Europa Liberă l-a întrebat pe Robert Schwartz, directorul departamentului românesc de la Radio Deutsche Welle, dacă votul din 30 octombrie are o semnificație geopolitică și dacă mass-media poate influența rezultatele scrutinului.
Your browser doesn’t support HTML5
Valentina Ursu în dialog cu Robert C.Schwartz
Europa Liberă: Cât de mult depind rezultatele scrutinului prezidenţial dintr-un stat ca Republica Moldova de felul cum e mediatizată campania prezidenţială, atât în presa din Republica Moldova, dar şi în cea din străinătate?
Robert C. Schwartz: „Cred că presa din străinătate nu joacă un rol foarte important în procesul electoral din Estul Europei, mai ales într-o ţară ca Republica Moldova. În primul rând, este vorba de prezenţa politicienilor credibili în campania electorală din Moldova în media autohtonă. Iar având în vedere că o bună parte a ziarelor, a televiziunilor din Republica Moldova se află sub controlul unor oligarhi, al unor politicieni compromişi, ne putem aştepta în continuare la manipulări, astfel încât opinia publică să nu vadă ce se ascunde în spatele unor formule patriotarde, uneori chiar pro-europene. Formule care, de fapt, nu fac altceva decât să transforme ceaţa existentă într-o pâclă prin care nu mai vede nimeni nimic şi nu mai înţelege nimeni nimic. De aceea, cred că e foarte mare nevoie de televiziuni, de radiouri publice sau private credibile, independente, să încerce împreună să ridice acest văl şi să intre, totuşi, o rază de lumină şi asupra Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Se zice că un cetăţean bine informat nu poate fi manipulat. Cum să se descurce un cetăţean precum cel din Republica Moldova, atunci când este această mare avalanşă de informaţie şi, aşa cred unii, că este foarte greu să faci diferenţă între adevăr şi minciună, să discerni răul de bine?
Robert C. Schwartz: „Nu cred că este foarte greu, atâta timp cât media publică sau privată credibilă, independentă, are destule resurse pentru a contracara manipulările, foarte profesioniste de multe ori, manipulări care, oarecum, controlează spaţiul mediatic într-o ţară ca Republica Moldova. În momentul în care media credibilă vine cu informaţii verificate şi îi reuşeşte să pătrundă în teritoriu, atunci într-adevăr putem vorbi despre un cetăţean bine informat. Dar, deocamdată, această bătălie este destul de asimetrică.”
Europa Liberă: 12 candidaţi pentru un stat mic precum Republica Moldova nu e un număr prea mare? Pot face mai grea opţiunea alegătorului? Şi aici voi mai cere o precizare, se zice că ar fi şi candidaţi-căpuşă. În Occident asemenea noţiune există?
Robert C. Schwartz: „Nu există. Nu m-am întâlnit foarte des cu această formulă sau cu astfel de candidaţi. Dar nu cred că numărul mare al candidaţilor poate înşela un cetăţean bine informat. Până la urmă, contează cele două tabere centrale care se bat pentru puterea unei ţări. Şi e foarte bine că în ceasul al 12-lea s-au clarificat, oarecum, taberele şi există, într-adevăr, doi candidaţi cu şanse sensibil egale. Iar în turul doi ne putem aştepta, totuşi, la o revenire sau la o continuare a unei politici pro-europene. Prefer să spun revenire, pentru că în ultimii ani cele mai mari ilegalităţi şi matrapazlâcuri au fost făcute sub această mantie a integrării europene. E nevoie de revenirea în forţă a unor partide, într-adevăr, pro-europene, cu candidaţi credibili. Și cred că acum tabăra pro-europeană a găsit candidatul credibil.”
Europa Liberă: Puţini dintre cei înscrişi în cursa prezidenţială vorbesc despre nevoia soluţionării conflictului transnistrean, în pofida faptului că situaţia regională este tensionată. Situaţia din Ucraina rămâne incertă, Federaţia Rusă îşi întăreşte tot mai mult influenţa politică şi mediatică. Iar regiunea separatistă transnistreană, unde sunt staţionate trupele ruseşti este considerată ca fiind o potenţială ameninţare pentru securitatea regională. De ce a dispărut acest interes pentru soluţionarea crizei transnistrene? Sau, mai degrabă, de ce nu se regăseşte printre priorităţi pe lista potenţialilor candidaţi la prezidenţiale?
Robert C. Schwartz: „Subiectul Transnistria este mult prea sensibil ca să fie introdus în campania electorală pentru preşedinţia Moldovei. Din păcate, au trecut foarte mulţi ani în care nu s-a întâmplat nimic în Transnistria şi cu Transnistria. OSCE sub preşedinţia germană a încercat să facă paşi foarte mici, aproape perceptibili pentru a normaliza, oarecum, viaţa cetăţenilor din Republica Moldova. Şi când spun „Republica Moldova”, mă refer aici şi la regiunea transnistreană. Au trecut foarte mulţi ani, iar în opinia publică Transnistria a fost dată uitării, pentru că nu există, deocamdată, soluţii credibile pe termen mediu şi lung. De aceea, cred că şi candidaţii au exclus acest subiect şi nu putem decât să ne dorim ca după alegeri Transnistria să reintre în vizorul Preşedinţiei Republicii Moldova. Pentru că acest conflict îngheţat este, într-adevăr, generator de conflicte eterne în acea zonă.”
Europa Liberă: Când se vorbeşte despre miza acestor alegeri prezidenţiale din Republica Moldova, se aminteşte despre importanţa factorului geopolitic. Să fie el decisiv în această cursă?
Robert C. Schwartz: „Nu putem exclude factorul geopolitic în nicio regiune europeană şi cu atât mai puţin în Europa de est şi de sud-est. De aceea, cred că un preşedinte responsabil la Chişinău va trebui să se aplece cu mult mai mult interes şi cu mare atenţie asupra acestui subiect. Pentru că situaţia geopolitică, fiind atât de şubredă la ora actuală, Republica Moldova nu poate ignora acest element.”
Europa Liberă: De multe ori Republica Moldova este definită ca un stat eşuat sau aproape eşuat. Şi nemulţumirile oamenilor, starea de revoltă cresc. Câtă stabilitate poate aduce un preşedinte votat de cetăţeni în Republica Moldova? Cum vi se pare din afară acest aspect?
Robert C. Schwartz: „Un preşedinte credibil poate reda cetăţeanului moldovean sentimentul că e dorit acasă, în ţara lui. Deocamdată, foarte mulţi moldoveni şi-au părăsit casa, şi-au părăsit familiile, îşi caută liniştea, îşi caută un trai decent în Europa Centrală şi de Vest. Ar trebui să fie unul dintre punctele centrale ale tuturor activităţilor unui viitor preşedinte responsabil, să redea moldoveanului acest sentiment că e posibilă o viaţă decentă şi în Republica Moldova. Şi atunci, pornind de la ideea că Republica Moldova are o puternică componentă europeană şi face parte din marea familie a Europei, cetăţenii moldoveni vor avea din nou nu doar puterea, ci şi dorinţa de a face ceva acasă, de a transforma ţara lor într-un loc al normalităţii.”
Europa Liberă: În presa din Germania despre aceste alegeri se vorbeşte?
Robert C. Schwartz: „Se vorbeşte puţin. Moldova a avut, oarecum, un vârf de atenţie în presa din Germania în momentul în care a devenit un partener, pe acea vreme, credibil. Mă refer aici la parteneriatul pentru Europa de Est. Republica Moldova a fost, oarecum, elevul model în acest parteneriat. Situaţia s-a schimbat, iar despre Republica Moldova apar foarte rar reportaje despre viaţa grea şi din Republica Moldova, dar şi din regiunea transnistreană. Şi despre miliardul furat, evident, s-a vorbit în presa germană. Nu am vorbit numai noi, cei de la Europa Liberă sau de la Deutsche Welle, sunt şi alte posturi de televiziune, sunt ziarele europene care vorbesc despre acest fenomen. A devenit un fenomen miliardul furat, care iată este pus acum pe spinarea cetăţeanului moldovean, e o soluţie cât se poate de greşită.”
Europa Liberă: Deci, viitorul preşedinte s-ar putea de invidiat ori de compătimit?
Robert C. Schwartz: „În momentul în care un candidat se decide să preia preşedinţia prin vot, nu cred că trebuie nici invidiat, nici compătimit. Un politician responsabil ştie la ce se înhamă. Cred că ar trebui să îi ţinem pumnii strânşi să reuşească ceea ce îşi propune. Iar dacă ne uităm la programul candidatului comun al forţelor pro-europene, cred că este, într-adevăr, persoana care va reuşi să mişte căruţa din loc.”