Vârstă: 54 de ani
Funcţii deţinute: deputat (aprilie 2009 – decembrie 2014); preşedinta comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană (30 mai 2013 - 2014); preşedinta comisiei cultură, ştiinţă, educaţie şi mass-media a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2014); prorector la Universitatea Liberă Internaţională (2002-prezent), angajată la ULIM din 1995.
Pentru candidata Ana Guţu scrutinul prezidenţial pare a fi mai degrabă „o trambulină pentru viitoarele alegeri parlamentare”, un test pentru formaţiunea unionistă pe care a fondat-o în urma cu câteva luni, „o promovare a mesajului unionist” sau un alt „episod de scurtă durată în politică”.
Decizia de a candida la prezidenţiale a venit la cinci ani după ce a declarat că „nu crede că Republica Moldova este suficient de matură ca să promoveze femeile pe post de şef de stat”.
Preşedinta Partidului Dreapta a spus în august 2011 că este împotriva egalităţii de gen, „ceea ce se promovează tot mai mult şi mai mult”. „Niciodată femeia nu va fi egală bărbatului”, este convinsă ea.
„Republica Moldova trebuie să dispară ca entitate statală, dar trebuie să-şi salveze oamenii”, este noul mesaj promovat de profesorul universitar Ana Guţu. Iar singura soluţie, potrivit ei, este unirea cu România. În unele declaraţii a nuanțat opțiunea sa precizând că este vorba doar de malul drept al Nistrului.
A pledat cauza reformelor din educaţie
Ana Guţu a terminat Facultatea de Limbi Străine a Universităţii de Stat şi a obţinut titlu de doctor în filologie romanică. A lucrat la universitățile de stat din Tiraspol, Agrară şi Academia de Studii Economice, iar din 1995 este angajată la Universitatea Liberă Internațională, instituție privată de învățământ.
A intrat în politică în 2008, un an mai târziu a fost aleasă deputat pe lista Partidului Liberal.
În septembrie 2009 a figurat printre posibilii miniştri ai educaţiei în primul guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană.
A combinat cu pasiune profesia de dascăl cu cea de politician, deoarece, zice ea, cele două meserii au în comun puterea de persuasiune. „Schimbarea nu ne-o va aduce niciun partid, schimbarea ne-o va aduce doar educația”, se declara convinsă în martie 2012 fosta deputată PL, formaţiune ce au promovat la alegeri mesajul „Schimbarea până la capăt”.
Cât a fost parlamentar a pledat reformarea domeniului educației şi al celui de cercetare, iar în 2010 a participat la elaborarea unui proiect al Codului Educaţiei, versiunea Leonid Bujor, după numele ministrului de la acea vreme. În ceea ce priveşte cercetarea, Ana Guţu se declara convinsă că Academia de Ştiinţe trebuie reformată, cercetarea urmând a fi concentrată în universităţi.
Lăudată de români, hulită de ruşi
A venit cu mai multe iniţiative legislative ce ţin de rolul limbii române în instituţiile publice, şcoală, presă sau în ceea ce privește posibilitatea de autoidentificare a etnicilor români în actele de stare civilă.
Fosta liberală a ajuns în atenţia publicului mai ales pentru sesizarea de la Curtea Constituţională, prin care, alături de alţi foşi colegi liberali, a cerut echivalarea «limbii moldoveneşti» din Constituţia Republicii Moldova cu limba română din Declaraţia de Independenţă. La 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență prevalează Constituției, prin urmare limba română din Declaraţia de Independenţă ar fi limba oficială în Republicii Moldova, au menţionat autorii sesizărilor care au jubilat.
Mai multe voci au spus că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi pronunţat o hotărâre arbitrară, care lasă loc de interpretări.
Ana Guţu consideră nejustificată cheltuiala statului de bani şi timp pentru păstrarea bilingvismului român-rus, privită din perspectiva eficienţei. După părerea ei, exprimată într-un interviu din „Ziarul de gardă” din 2010, această realitate nu mai poate continua astfel şi că decidenţii trebuie să recurgă la politici lingvistice mai dure.
„Ce iese în final? Un specialist monolingv, inapt de a se integra în câmpul muncii – instituții publice -și pilotat în sectorul privat. În sectorul privat legislația lingvistică este încălcată flagrant, deoarece ni se oferă servicii și produse corespunzătoare personalului handicapat din punct de vedere lingvistic, deoarece nu vorbește decât limba ascendenților săi colonizatori”, a adăugat ea.
În replică, presa de limba rusă a acuzat-o de extremism, şovinism rusofobie.
Critici respinse de Ana Guţu, care afirmă că dimpotrivă etnicii minoritari din Republica Moldova ar avea cele mai largi drepturi din ţările regiunii.
A schimbat trei partide în trei ani
În aprilie 2013 Ana Guţu împreună cu şase colegi liberali a criticat „dictatura” instituită de Mihai Ghimpu în Partidul Liberal, cerându-i lui Dorin Chirtoacă să preia conducerea formaţiunii. „Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a deraiat de la ideea europeana, contribuind imens la căderea guvernului, chiar daca nu a votat pentru demiterea lui”, şi-a argumentat Ana Guţu pasul.
Ulterior cei şapte au votat cabinetul de miniştri condus de Iurie Leancă şi au format Partidului Liberal-Reformator. Ana Guţu a fost aleasă co-preşedinte al acestei entități.
În ajunul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, grupul condus de Ana Guţu i-a cerut taberei lui Ion Hadârcă să se retragă din cursă „pentru a nu fi risipite voturile pro-europene”. Potrivit Publika TV, ea s-a despărțit de PLR, acuzându-şi foştii colegi că ar fi vândut partidul oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa.
În septembrie 2015, a fondat Partidul Dreapta, pe care-l reprezintă la scrutinul prezidenţial. Cei 25 de ani de statalitate, în opinia Anei Guţu, au adus în stare de colaps instituţiile statului care arată că Republica Moldova nu este capabilă să se autoguverneze. „Republica Moldova în afara trupului mamă România nu poate să existe. Şi nu mai dorim să fim stat independent unde corupţia înfloreşte”, a argumentat politiciana. Unirea cu România este cea mai scurtă cale de a deveni parte componentă a Uniunii Europene şi NATO, precum şi pentru a scăpa ţara de influența oligarhilor, sunt argumentele ei forte.
Ana Guțu promite că în cazul în care va accede în funcția de președinte va promova pe toate căile unirea cu România, va înainta proiectul legii lustraţiei şi-i va aduce în faţa unui tribunal pe acei care au comis crime în perioada regimului comunist totalitar.
Contracandidatul său principal pe segmentul unionist este fostul şef de la Partidul Liberal Mihai Ghimpu. Atât el, cât şi alţi liberali au lansat cele mai multe critici la adresa Anei Guţu. Reproşul principal al liberalilor e că preşedinta Partidului Dreapta nu ar fi atât de unionistă cât încearcă să se prezinte publicului, iar dovada ar fi procedura votului pentru ratificarea Tratatul de frontieră dintre Republica Moldova și România, din 28 iunie 2013, după părăsirea PL şi votarea cabinetului Leancă.
„Acest proiect stă de trei ani pe poliţele parlamentului. Atunci când erați în fracţiunea PL susțineați alături de noi că acest acord nu trebuie ratificat pentru că legiferează o graniţă între două state românești care în mod natural nu ar trebui să existe”, a declarat atunci fostul coleg Valeriu Munteanu.
În replică, Ana Guţu a spus că niciodată nu a fost împotriva ratificării acestui tratat, întrucât acest document ar fi unul tehnic, dar i-a ţinut isonul preşedintelui partidului „din solidaritate”.
Într-un schimb de acuzaţii, Mihai Ghimpu a spus că fosta colegă Ana Guţu ar fi confundat politica cu businessul.
Acuzată de conflict de interese
Despre interese economice sau lobby pentru universitatea la care lucrează ea, soţul şi copiii au vorbit şi alţi politicieni, mai ales în contextul votării Codului Educaţiei în iulie 2014 versiunea Maia Sandu.
În mai 2013, Comisia Națională de Integritate a inițiat o procedură de control în privința Anei Guţu, bănuind-o de încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. Peste o lună, CNI a spus că funcţia de prim-vicerector la ULIM este compatibilă cu cea de deputat.
În campania din iulie 2009 profesorul universitar şi prim-vicerectorul ULIM s-a arătat deranjată de faptul că numărul studenţilor, potrivit unei strategii adoptate de guvernarea comunistă, ar fi urmat să fie redus cu 30%, mărindu-se în schimb numărul studenților ce ar urma să ajungă la şcolile profesionale.
Reacţia sa de asemenea a fost atribuită zonei sale de interese de ordin economic. Acuzaţii negate de fosta deputată.
La capitolul venituri, a declarat două apartamente (unul la Chişinău şi unul la Cahul), aproape 40 de mii de euro pe conturi şi o firmă prin intermediul căreia gestionează afacerea cu o cafenea de la parterul ULIM.
„Afacerea cu cafeneaua merge foarte prost că nu mă ocup de ea. Ce poţi să scoţi dintr-o cafenea? Nu este restaurant de lux. Este un venit suficient pentru a mă menţine pe linia de plutire, mai mult nici nu-mi doresc”, a declarat ea pentru portalul unimedia.md.
Are sloganul: Împreună facem unirea