Autoritățile din stânga Nistrului organizează pe 11 decembrie alegeri pentru un nou lider al regiunii transnistrene, iar campania este marcată de tensiuni între liderul actual, Evgheni Șevciuk și Comisia electorală bănuită de loialitate față de principalul său rival, șeful Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski. Disputa vizează mai ales numărul alegătorilor din stânga Nistrului. Lina Grâu a vorbit despre campania electorală transnistreană cu politologul refugiat din stânga Nistrului, Ernest Vardanean:
Ernest Vardanean: „Atmosfera din campania pentru alegerea liderului Transnistriei rămâne tensionată, acest scrutin își confirmă calificativul de cel mai murdar și cel mai imprevizibil din istoria alegerilor din regiunea transnistreană.
Tehnologiile folosite sunt destul de diverse, dar în principal este folosită metoda discreditării directe a adversarului, iar pentru asta sunt puse în joc resursele media. Echipa lui Șevciuk folosește canalul I republican, echipa lui Krasnoselski, adică a Sheriffului, folosește postul de televiziune TSV. Ambele părți folosesc foarte activ Facebook-ul și alte rețele de socializare.
În linii mari, se poate spune că în continuare situația doar se va înrăutăți. Sondaje nu au fost realizate demult și în acest moment nu se știe care e raportul de forțe și cine sunt favoriții cursei electorale. Și acest lucru doar va crește tensiunea din campanie.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Cu toate acestea, chiar dacă nu există sondaje recente, favoriții par să fie destul de evidenți. Au existat sondaje înainte de campania electorală, care vorbeau despre faptul că Vadim Krasnoselski avea un rating, practic, dublu față de Evgheni Șevciuk.
Ernest Vardanean: „Da, așa este, astfel de sondaje au existat și cifrele într-adevăr au confirmat acest lucru. Dar pentru situația din Transnistria aceste sondaje au fost făcute destul de demult și de atunci echipa lui Șevciuk într-o anumită măsură a trecut la contra-atac. Deși, aspect interesant, echipa actualului lider al Transnistriei încearcă mai mult să pună accent pe promovarea imaginii pozitive a lui Șevciuk și nu pe folosirea imaginii negative a adversarului. Asta deși, subliniez, tehnologiile murdare sunt folosite de ambele părți. Asta în primul rând.
În al doilea rând, din momentul publicării acelui sondaj au apărut și alți candidați pentru funcția de președinte, în particular, Ghenadi Kuzmiciov, fostul ministru de interne al regiunii transnistrene și, apropo, fostă persoană apropiată a lui Evgheni Șevciuk. În plus, pentru funcția de președinte mai candidează actualul ministru al justiției, Alexandr Deli. Și unele voci din zona Partidului Obnovlenie a lui Krasnoselski spun că ambii acești candidați sunt spoileri înaintați de echipa lui Șevciuk pentru a deturna voturi de la Vadim Krasnoselski.
Eu nu pot confirma această informație, dar aici există o anumită logică. Pentru că, de exemplu, dl Kuzmiciov a lucrat în organele de forță, are o imagine de om dur, brutal, ceva care seamănă puțin cu imaginea lui Putin. În plus, Kuzmiciov nu se asociază cu vreo echipă anume – cu Sheriff sau cu Șevciuk. El are imaginea unui om din popor care merge de sine stătător la alegeri. Și aproximativ aceeași imagine se încearcă să fie creată în jurul lui Alexand Deli, deși este clar că fiind ministru în funcție nu poate să nu fie parte a echipei lui Șevciuk.”
Europa Liberă: În principiu, este cam aceeași tehnologie care a fost folosită și la alegerile de pe malul drept al Nistrului.
Ernest Vardanean: „Indiscutabil.”
Europa Liberă: Faptul că sunt mulți candidați la aceste alegeri din regiunea transnistreană nu este cumva un indiciu că este vorba totuși despre un proces democratic? Este pentru prima dată când în Transnistria sunt atât de mulți candidați.
Ernest Vardanean: „Da, aveți dreptate. Sunt primele alegeri în Transnistria despre care nu putem spune din timp cu ce se vor termina. În anii precedenți, atunci când candida Igor Smirnov, totul era clar de la bun început.
În 2011, când contracandidatul lui Smirnov a fost Anatoli Kaminski și Moscova a mizat anume pe el, nimeni nu a crezut că Șevciuk va putea trece în turul doi, dar el a luat și chiar a învins în aceste alegeri. Așa că alegerile din Transnistria sunt totuși destul de imprevizibile. Acum situația cumva se repetă, dar atunci a existat totuși o anumită logică, a anumită consecutivitate în acțiuni care puteau fi întrezărite sau ghicite. Astăzi practic nu se poate ghici nimic. Măcar și pentru faptul că părțile luptă cu atâta înverșunare între ele că nu este clar unde se termină tehnologiile murdare și unde încep încercările de a duce o luptă politică deschisă. Toate limitele au fost șterse.
Pe de altă parte observ o înverșunare foarte mare în rândul oamenilor de rând. Văd asta după grupurile transnistrene de pe Facebook, unde se confruntă foarte dur reprezentanții echipei lui Șevciuk și reprezentanții echipei lui Krasnoselski. Aceștia se acuză reciproc în mod ultimativ de încălcarea normelor de desfășurare a campaniei electorale, de lipsă de corectitudine, dar și de eșecul unor politici sociale și economice și așa mai departe.”
Europa Liberă: În legătură cu această atmosferă tensionată care spuneți că este prezentă în societate – în ce măsură este un fenomen periculos? Pentru că alegerile trec, iar atmosfera degradată din societate se poate menține…
Ernest Vardanean: „Atmosfera aceasta tensionată din societate bănuiesc că s-ar putea menține o vreme, dar nu foarte mult. În primul rând, pentru că Moscova nu va permite acestor tensiuni să se reverse în ceva mai mult. În al doilea rând – pentru că în Transnistria într-atâta s-au acutizat problemele sociale, încât majoritatea acestor cetățeni, după încheierea campaniei electorale, se vor întoarce la treburile lor cotidiene și principala lor preocupare va fi cum să-și hrănească familia și nu cum să lupte cu echipa adversarului.”
Europa Liberă: Evgheni Șevciuk săptămâna trecută a făcut o declarație destul de surprinzătoare pentru un observator din afară. El a spus că este îngrijorat de falsificarea acestor alegeri. E un pic ciudat să auzi asta, știind că puterea controlează totul în Transnistria, iar Șevciuk este el însuși capul acestei puteri…
Ernest Vardanean: „Șevciuk are motive să facă astfel de declarații. Ideea este că el nu controlează două instituții-cheie din cadrul puterii – Sovietul suprem, unde majoritatea constituțională o are Obnovlenie, și Comisia electorală centrală unde din 21 de persoane 11 nu se supun lui Șevciuk, într-o formă sau alta. Adică o majoritate, chiar dacă fragilă, au totuși adversarii lui Șevciuk și acesta este un moment periculos pentru el.
Discutasem cândva cu oameni care au acces la eșaloanele superioare ale puterii transnistrene și sursele mele mi-au spus că Șevciuk a pierdut din vedere necesitatea de a lua sub control Comisia electorală centrală de la Tiraspol, de a crește numărul de adepți pe care îi are în această structură. El a considerat că nu are nevoie de asta, fie nu a găsit pârghii pentru a face asta. În orice caz, avem situația actuală în care, da, în cadrul Comisiei electorale Șevciuk controlează doar o minoritate și el într-adevăr are motive să creadă că vor exista falsificări.”
Europa Liberă: Care este jocul Moscovei la aceste alegeri, din punctul Dumneavoastră de vedere? Și când spun alegeri, mă refer și la Transnistria, dar având în vedere faptul că pe malul drept au loc de asemenea alegeri prezidențiale, are rost să întreb care este jocul Moscovei pe întreg teritoriul Republicii Moldova?
Ernest Vardanean: „În ceea ce privește alegerile din Transnistria, nu văd vreun activism special al Moscovei. Cred că aceasta este liniștită că oricare va fi puterea din Transnistria, ea oricum va continua linia de apropiere cu Rusia – în acest sens într-adevăr Moscova nu trebuie să-și facă griji.
În ceea ce privește alegerile președintelui Republicii Moldova, potrivit informațiilor mele, Moscova s-a autoexclus din acest proces într-o anumită măsură pe un anumit interval de timp, în primul rând pentru că nu prea are încredere în politicienii moldoveni și în al doilea rând pentru că Moscova așteaptă rezultatele alegerilor din SUA, care sunt mult mai importante în acest moment.”
Europa Liberă: Dar dacă e să aruncăm o privire în viitor? Moscova s-a autoexclus, așa cum spuneți, pentru moment, dar cum vor evolua lucrurile și interesele după aceste alegeri?
Ernest Vardanean: „Eu cred că Moscova și Washingtonul au o necesitate foarte acută de a restabili relațiile prin intermediul unui model pozitiv dintr-o anumită țară. Dacă e să ne uităm către Siria, acolo confruntarea a ajuns la un nivel maxim, după care ar putea urma chiar și o confruntare militară. În Ucraina de asemenea e o incertitudine totală și o divergență puternică a pozițiilor. Republica Moldova ar putea deveni în principiu un exemplu pozitiv de apropiere a celor două puteri, un fel de model pozitiv de pacificare.
Dacă e să privim procesele din reglementarea transnistreană care au avut loc în vara acestui an, am văzut că a existat un front întreg care a mers împotriva Moldovei – OSCE, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană și chiar SUA împreună cu Ucraina au insistat ca Moldova să adopte un șir de decizii. După cum a considerat Chişinăul, era vorba despre anumite cedări. Cu toate acestea, vedem acest front și acest lucru ne dă temei să spunem că și Rusia, și Occidentul vor să găsească un punct de contact, o platformă unde ar putea să-și demonstreze capacitatea de a ieși din confruntare. Pentru că dacă confruntarea va continua, aceasta poate atinge limite foarte negative.
Iată de ce acum toate așteptările Moscovei sunt îndreptate către o victorie a lui Hillary Clinton la Washington. Este un stereotip imens și pueril când se afirmă că Moscova mizează pe victoria lui Donald Trump. Toată lumea la Moscova înțelege foarte bine că Hillary Clinton, fost secretar de stat și fostă primă doamnă, are o experiență foarte mare în politica externă și este foarte pragmatică. Da, ea nu agreează puterea din Federaţia Rusă, dar asta nu este un impediment pentru purtarea negocierilor. Chiar și în anii războiului rece negocierile dintre puteri se purtau, de ce nu ar putea avea loc și astăzi?
Deci, în momentul în care alegerile din SUA vor avea loc și cel mai probabil că vor fi câștigate, cu o probabilitate de 99 la sută, de Hillary Clinton, atunci, pe la începutul anului viitor, vor avea loc noi încercări de restartare a relațiilor, așa cum a fost și acum opt ani. Și poate că în contextul acestei restartări inclusiv Republica Moldova va deveni o platformă unde se vor găsi anumite compromisuri – atât din punctul de vedere al reglementării transnistrene, cât și al identificării unei formule optime de stabilizare a puterii pe malul drept.”
Europa Liberă: Dacă e să revenim la alegerile din Transnistria, cum credeți, situația acolo se va schimba după alegeri, sau este vorba doar despre o rocadă tehnică?
Ernest Vardanean: „Nu văd perspective deosebite pentru schimbarea atmosferei. Maxim ce va putea face puterea nouă, sau puterea lui Șevciuk dacă se va menține, este să corecteze situația social-economică. Adică să nu se mai taie din pensii și salarii, să revină toate suplimentele, să fie achitate la timp pensiile și salariile și situația macroeconomică să revină la normal. Este maxim ce poate face acum în Transnistria oricine ar veni la putere, evident, cu susținerea Moscovei.”
Europa Liberă: Credeți că după aceste alegeri ar putea fi posibile careva schimbări pe termen mediu a relațiilor cu Chişinăul și în formatul de negocieri 5+2?
Ernest Vardanean: „Dacă vorbim despre alegerile din Transnistria, careva schimbări esențiale nu vor fi, pentru că, după cum înțelegem cu toții, multe lucruri depind de Moscova. Dacă e să vorbim despre malul drept al Republicii Moldova, atunci alegerea lui Igor Dodon în calitate de președinte ar putea da un impuls bun pentru dezvoltarea negocierilor, pentru că la Tiraspol și la Moscova nimeni pur și simplu nu are încredere în puterea de la Chişinău, care nu interzice tema unionismului, care s-a înglodat în scandalul cu furtul miliardului și nu numai, care este percepută ca o țară aflată sub administrare străină. Acești factori îi sperie pe locuitorii Transnistriei, chiar și pe cei care au cetățenia moldovenească, și trezesc neîncrederea Moscovei.”