Ministrul economiei, Octavian Calmîc, se declară dezamăgit de faptul că vizita preşedintelui moldovean Igor Dodon la Moscova nu a adus după sine şi anularea restricţiilor comerciale pe care Rusia le aplică în raport cu exporturile moldovene începând cu 2014. Fiind cel care a negociat timp de aproape un an o înţelegere moldo-rusă care ar permite anularea acestor restricţii, ministrul moldovean spune că s-a aşteptat ca întâlnirea dintre cei doi preşedinţi să fi pus punct în această problemă. Într-un interviu la Europa Liberă, Octavian Calmîc a ţinut, de asemenea, să-l contrazică pe preşedintele moldovean, care a spus la Moscova că Acordul de Asociere cu UE nu ar fi adus beneficii Republicii Moldova şi ar trebui anulat.
Octavian Calmîc: „Statisticile demonstrează altceva. În ultimii ani de zile, de la momentul semnării Acordului de Asociere şi Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, avem o diversificare a exporturilor şi o reorientare masivă a exportului din Republica Moldova, din pieţele tradiţionale, cele din spaţiul CSI, spre piaţa europeană. Astfel, am reuşit în ultimii doi ani de zile ca exporturile noastre, ca ponderea semnificativă a exporturilor noastre să fie orientată pe piaţa europeană. Astfel, în anul 2016 am atins nivelul de 65% de exporturi orientate pe piaţa europeană, pe când acum câţiva ani această pondere era de până la 50%. Deci, practic, avem o creştere de peste 15% a exporturilor pe piaţa europeană.”
Your browser doesn’t support HTML5
În dialog la Europa Liberă cu Octavian Calmîc, ministrul economiei
Europa Liberă: Dar dacă ne uităm mai atent la statistici, se pare că proporţia a crescut datorită scăderii exporturilor în alte părţi. Deci, în 2015, de exemplu, dacă te uiţi atent la statistici, exporturile în Uniunea Europeană au scăzut cu 2,3% pe când exporturile în totalul lor au scăzut cu 16%. Pentru creşterea aceasta a ponderii care, într-adevăr, este, există, concluzia ar putea fi că s-a făcut din cauza descreşterii exporturilor spre alte ţări.
Octavian Calmîc: „Din punct de vedere valoric, am avut fenomenul acesta de reducere a exporturilor în anul 2015. Dar din punct de vedere cantitativ, noi nu am avut descreştere. A fost o corecţie de preţuri sau pe dimensiunea preţurilor pentru produsele care au fost exportate. Pentru că s-a prăbuşit atunci şi piaţa resurselor energetice la nivel internaţional, şi produselor petroliere, şi gazului natural, şi energiei electrice. Au fost anumite corecţii. Respectiv, acestea au avut o pondere mai mică în costul producţiei care a fost exportată şi valoarea exporturilor a fost în reducere.
Pe de altă parte, cantitativ noi am dus aceleaşi cantităţi pe care le-am avut istoric duse. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm că relaţia noastră cu piaţa tradiţională a CSI este într-un declin, începând cu anul 2006, atunci când pentru prima dată Federaţia Rusă a început să aplice măsuri tarifare şi măsuri netarifare faţă de produsele de origine moldovenească. Şi acest declin a prins contur mai pronunţat începând cu 2014, atunci când s-au aplicat măsuri tarifare pentru majoritatea produselor exportate din Republica Moldova.
Plus la toate, s-au introdus şi acele cerinţe şi excepţii din regimul de comerţ liber, s-au introdus cerinţe față de listele de companii care au dreptul să exporte şi multe alte cerinţe care, de fapt, conform normelor internaţionale, pot fi tratate drept bariere în calea comerţului. Şi aceasta a dus la faptul că din 2013 ponderea comerţului sau a exportului cu CSI s-a redus de la 38% până la 20% în 2016. Comerţul cu Federaţia Rusă s-a redus de la 26% până la 12% în 2016. Practic, comerţul cu Federaţia Rusă în prezent pe dimensiunea exporturilor, în special, este nesemnificativ.
Agenţii economici din Republica Moldova au găsit nişe alternative sau pieţe alternative de export preponderent în pieţele europene, dar nu numai, pentru că s-au deschis şi pieţe noi din regiune, piaţa Turciei, piaţa Chinei şi a celor din spaţiul mediteranean, unde se încearcă să se penetreze cu produsele noastre. Sigur că este un proces dificil, dar acest trend este unul ascendent.”
Europa Liberă: Totuşi, dacă am concluziona ceea ce spune preşedintele despre Acordul de Asociere, el zice că acordul nu oferă posibilităţi de creştere economiei. Dumneavoastră cum l-aţi contrazice, dacă aveţi cu ce?
Octavian Calmîc: „Eu nu vreau să intru într-o polemică cu preşedintele, eu vreau să zic doar că Acordul de Asociere are mai multe componente. Nu în zadar el este unul complex, care are mai multe dimensiuni. Este dimensiunea economică sau comercială, care reglementează schimburile comerciale şi facilitarea schimburilor comerciale cu produse.
Pe de altă parte, o altă componentă ar fi accesul la finanţare sau blocul financiar, care este complementar acestui acord. Nu în zadar în ultimii ani Uniunea Europeană a susţinut mai multe programe în Republica Moldova. Suma acestui suport financiar, care a fost oferit Republicii Moldova, este de peste 700 de milioane de euro.
Mai mult ca atât, în următorii ani avem încă un program de suport bugetar de peste 100 de milioane de euro, unde majoritatea din aceste programe vor fi îndreptate spre asigurarea unui acces la finanţare pentru sectorul privat, pentru a valorifica potenţialul economic care este oferit de acordul DCFTA în relaţia cu Uniunea Europeană, pentru a valorifica potenţialul nostru de export şi a creşte competitivitatea produselor noastre.
Complementar acestor programe sunt şi alţi donatori, cum ar fi Banca Mondială, cum ar fi donatori bilaterali, care vin cu programele lor de susţinere. Sau avem acele linii de finanţare, credite, credite sub garanţii statului, care sunt oferite sistemului bancar din Republica Moldova pentru a stimula proiecte investiţionale în Republica Moldova la ratele dobânzilor mult mai atractive. Doar că aceste programe pentru perioada 2016 au fost suspendate datorită sistemului bancar instabil, dar din 2017 noi reluăm implementarea acestor programe cu BERD şi cu BEI.
Efectul şi această restructurare a comerţului va fi mai pronunţată, începând cu 2017-2018. Pe an ce trece de la implementarea acordului noi avem mai multe efecte pozitive în partea ce ţine de calitatea şi structura exporturilor din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Concluzionând ceea ce spuneaţi mai devreme, eu aş zice că furtul bancar a împiedicat, în primul rând, Moldova să profite de instrumentele de dezvoltare pe care le-a oferit acest acord. Pentru că acesta a constituit motivul din care s-a suspendat finanţarea. Și aceasta nu ne-a permis, într-un fel, să profităm de toate aceste instrumente.
Octavian Calmîc: „Eu cred că, dacă nu erau criza din sistemul bancar, criza politică şi, respectiv, impactul negativ asupra creşterii noastre economice în anul 2015 şi 2016, aspectele pozitive ale implementării Acordului de Asociere şi Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană aveau să fie mult mai semnificative.”
Europa Liberă: Schimbăm foia, dumneavoastră sunteţi cel care aţi negociat o foaie de parcurs cu omologul dumneavoastră din Rusia, domnul Rogozin. La ultimele discuţii însă, care au vizat inclusiv această foaie de parcurs şi acest subiect, nu aţi participat. Dumneavoastră cum apreciaţi, s-a înregistrat, totuşi, vreun progres în această privinţă, în urma discuţiilor celor doi preşedinţi?
Octavian Calmîc: „La negocierile noastre în 2016 cu Federaţia Rusă am mers cu trei elemente de bază, ca cerinţă din partea Republicii Moldova. Prima, anularea taxelor vamale în relaţia cu Republica Moldova pentru acele 19 grupuri de mărfuri, care afectează peste 85% din potenţialul nostru de export în Federaţia Rusă.
Pe de altă parte, să anulăm acele liste de companii care aveau dreptul, în primul rând, criteriile de stabilire a acestor liste erau incerte, şi noi am cerut ca să trecem de la liste de companii la liste de cerinţe recunoscute internaţional, pe care noi să le respectăm şi să autorizăm exporturile către Federaţia Rusă.
Şi al treilea element, care a fost discutat şi, practic, parţial soluţionat, a fost asigurarea tranzitului produselor noastre pe teritoriul Federaţiei Ruse spre ţări terţe sau autorizarea transportatorilor noştri să poată duce încărcăturile pe teritoriul Federaţiei Ruse. Lucru care s-a rezolvat, un număr semnificativ de autorizaţii pentru transportatorii noștri a fost convenit în cadrul comisiei mixte. Pe măsură ce vor fi utilizate aceste autorizaţii, partea rusă s-a manifestat să extindă numărul acestora pe parcursul anului 2017. Deci, este un dialog deja la nivel de experţi, la nivel de instituţii care sunt responsabile.
Pe primele două subiecte, având în vedere că este şi dimensiunea politică, am aşteptat un suport politic şi la nivel de preşedinţi sau în cadrul discuţiilor la nivel de preşedinţi. Sperăm că aceste subiecte au fost discutate. Cel puţin, în declaraţiile publice nu am auzit referinţă că ele au fost discutate sau au fost soluţionate. Deci, presupunem că un dialog suplimentar va fi necesar pe toate dimensiunile, şi pe dimensiunea politică la nivel de preşedinţi, şi pe dimensiunea executivului.”
Europa Liberă: Să spunem clar, v-aţi aşteptat să se ajungă la înţelegeri, dar nu s-a ajuns?
Octavian Calmîc: „Să fiu cinstit, toate premisele erau pregătite ca acest subiect să fie discutat şi să fie soluţionat. După mine, e mult mai simplu să trecem la o anulare imediată sau graduală a taxelor vamale. Pentru că aici este povara cea mai mare sau efectul negativ asupra schimburilor comerciale cu Republica Moldova. Pentru că partea care ţine de liste de companii, până la urmă, poate fi agreată şi ideea listelor de companii, doar să stabilim nişte principii clare, transparente de formare a acestora. Să nu fie pe principii politice sau să dăm unor companii care nu au nici producţie, care nu au nici experienţă, nu au nici pregătirea necesară să efectueze astfel de exporturi, că nu ne ajută la nimic.”
Europa Liberă: Se întâmplă aceasta?
Octavian Calmîc: „Pot să vă spun că în listele actuale, existente o bună parte din companii nu au asemenea experienţă. Respectiv, trebuie să avem aceste criterii, prin care noi putem, în baza lor, să stabilim anumite liste argumentate din punct de vedere economic, din punct de vedere al capacităţilor de a produce anumite produse şi de asigurare a calităţii exporturilor pe aceste pieţe. Deci, a doua parte, după mine, este mai mult tehnică, la nivel de experţi, să le dăm posibilitate ca ei să lucreze. Prima parte este un element politic, unde se necesită un efort conjugat, o sinergie a eforturilor din partea tuturor puterilor statului în discuţia cu Federaţia Rusă, ca să putem depăşi această situaţie.
În caz contrar, pornind de la experienţa şi practica internaţională, pornind de la solicitările şi sensibilizările care vin din partea sectorului nostru privat, suntem nevoiţi să examinăm şi noi anumite măsuri de intervenţie în piaţă pentru protejarea pieţei noastre interne. Pentru că atestăm majorarea importurilor de produse agroalimentare din Federaţia Rusă şi din alte ţări CSI în Republica Moldova. Respectiv, sunt afectate interesele economice ale agenţilor economici, ale anumitor sectoare din Republica Moldova, care nu beneficiază în aceeaşi măsură de posibilitatea de a exporta. Trebuie să introducem un echilibru.”
Europa Liberă: Sună a ameninţare.
Octavian Calmîc: „Nu aş zice a ameninţare. Noi avem foarte mari presiuni din partea asociaţiilor producătorilor noştri autohtoni şi Asociaţiei producătorilor de carne, şi Asociaţiei producătorilor de lactate. Avem majorări de importuri din Ucraina, din Belarus, din Federaţia Rusă pe produse care direct concurează cu produsele noastre şi pe cofetărie, sucuri, produse lactate. Noi facem acum studii de piaţă împreună cu asociaţiile producătorilor autohtoni, bazându-ne pe rezultatele anului 2016, dar şi din anii precedenţi şi vom veni cu un set de instrumente de politici de protejare a pieţei interne pentru anul curent. De aceea, am vrea un dialog. De fapt, noi avem acest dialog, dar vrem să vedem şi anumite rezultate.”
Europa Liberă: Atunci, va fi un eşec, că dumneavoastră erați foarte optimist la începutul acestui dialog.
Octavian Calmîc: „Nu. Noi rămânem a fi optimişti, dar vrem să vedem şi anumite rezultate. Pentru că discutăm deja de un an de zile, cel puţin, pe partea de soluţii, avem un dialog cu partenerii noştri de mai mult de trei ani de zile, deci, vrem să vedem şi anumite rezultate practice palpabile pentru sectoarele economiei naţionale. Pentru că dialogul e dialog, dar, atunci când nu este un progres în implementarea acestuia, trebuie să aplicăm şi noi anumite măsuri, pentru a asigura confortul necesar producătorilor autohtoni.”
Europa Liberă: Şi acum, că vizita domnului Dodon la Moscova nu a ajutat, dumneavoastră vă este clar ce aveţi de făcut, ca să nu se ajungă, de exemplu, la măsuri similare?
Octavian Calmîc: „Eu nu aş zice că nu a ajutat. Eu cred că la nivel politic s-a stabilit un dialog destul de pozitiv, respectiv, anumite mesaje de deschidere din partea autorităţilor din Federaţia Rusă spre Republica Moldova ar trebui să fie. Noi vom relua acest dialog la nivel de experţi şi la nivel de conducere a diferitelor instituţii, în speranţa să depăşim unele dintre problematicile care au fost identificate în acel plan de măsuri. Din partea noastră este toată deschiderea şi pe partea de dialog, şi pe partea de găsire a soluţiei pe toate problematicile care au fost identificate.”
Europa Liberă: Deci, anularea embargourilor se amână?
Octavian Calmîc: „Eu nu aş zice că se amână. Eu cred că este o viziune față de anularea lor, doar că nu este în termenii de timp aşteptaţi.”