Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că oferă Republicii Moldova 100 de milioane de euro pentru a o ajuta „să facă față celor mai stringente nevoi de finanțare”. Ajutoarele care mai trebuie aprobate de Parlamentul European și țările membre ar fi primele destinate bugetului moldovean de la suspendarea asistenței europene, în 2015, din cauza furtului bancar. Analistul Paul Ivan de la Centrul de Politici Europene, un think tank de la Bruxelles, spune că oferirea asistenței macrofinanciare pentru sprijinul bugetelor unor țări nu este o practică obișnuită a Uniunii Europene, dar Republica Moldova nu este o excepție.
Paul Ivan: „Măsura, ca atare, este una excepţională, dar nu este excepţional acordată doar Moldovei. Uniunea Europeană oferă un astfel de sprijin ţărilor apropiate, ţărilor partenere din zona politicii de vecinătate. De exemplu, Ucraina, Bosnia, Iordania, Georgia au primit astfel de ajutoare macrofinanciare. Prin urmare, da, este o măsură excepţională, creată de o situaţie excepţională, dar Moldova nu este singurul stat care a beneficiat şi care beneficiază de un astfel de ajutor. Şi nu este nici statul care primeşte cei mai mulţi bani. În cazul Ucrainei, ajutorul macrofinanciar al UE a fost de peste un miliard de euro. Evident, nevoile au fost altele, dimensiunea ţării şi problemele sunt altele.”
Europa Liberă: La Chişinău tocmai şi-a început mandatul un preşedinte, Igor Dodon, care îşi propune refacerea legăturilor strânse cu Rusia. Momentul în care survine anunţul Comisiei Europene vi se pare relevant din punct de vedere politic?
Paul Ivan: „Anunţul şi propunerea Comisiei vin ca urmare a unor cereri ale guvernului Republicii Moldova şi în urma analizei situaţiei financiare în care se află Republica Moldova. Nu este o decizie luată peste noapte, nu este o decizie-surpriză. Ştim că existau aceste cereri din partea Republicii Moldova pentru finanţare atât din partea UE, dar şi din partea Fondului Monetar Internaţional. Ştim că au existat o serie de condiţionalităţi şi un întreg proces până să se ajungă la această propunere. Evident, putem analiza ce însemnă din punct de vedere politic, putem vedea cine ajută Moldova, cine îi oderă un astfel de ajutor, este unul important. O parte din cele 100 de milioane reprezintă un împrumut, dar un împrumut la condiţii foarte bune, condiţiile, practic, pe care le obţine Uniunea Europeană pe pieţele internaţionale, iar altă parte este un grant. M-aş uita la acest aspect, dacă aş privi lucrurile din Republica Moldova. Dar nu este în niciun fel o reacţie disperată a Uniunii Europene la faptul că domnul Dodon se duce la Moscova şi face declaraţii mai mult sau mai puţin iresponsabile. Nu aş pune anunțul în legătură cu aceasta”.
Europa Liberă: De ce vi se par iresponsabile (Igor Dodon și liderul rus Vladimir Putin au vorbit marți la Moscova despe renegocierea Acordului de Asociere a Moldovei la UE, în format trilateral, ca mărfurile moldovene să poată reveni plenar pe piața rusă)? Credeţi că nu e posibilă o asemenea renegociere a Acordului de Asociere Moldova-Uniunea Europeană cu participarea Moscovei?
Paul Ivan: „Nu, nu cred că este posibilă. În primul rând, negocierile asupra unui astfel de acord sunt negocieri bilaterale. Uniunea Europeană a negociat şi are acorduri de asociere sau similare cu o multitudine de alţi actori internaţionali, cu alte state. În astfel de acorduri, nu există un al treilea partener la masă, care să pună condiţiile proprii. Ştim bine că au existat critici din partea Rusiei în ce priveşte acordul cu Ucraina. Uniunea Europeană a acceptat, după izbucnirea conflictului din Ucraina, să aibă întâlniri de explicare a acelui acord. Acele întâlniri nu au dus la niciun rezultat concret, au fost un eşec din punctul de vedere al Uniunii Europene, astfel că este extrem, extrem de puţin probabil că Uniunea Europeană va accepta un astfel de aranjament. Pe de altă parte, se ştie bine care sunt puterile şi care sunt limitările funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova. Sigur, domnul Dodon poate face declaraţiile pe care doreşte să le facă, dar nu înseamnă că ceea ce promite sau spune corespunde şi realităţii sau este realizabil.”
Europa Liberă: Declaraţia Comisiei Europene despre noul ajutor pentru Republica Moldova pune în lumină pozitivă evoluţiile din ultimele luni, eforturile făcute de guvernul de la Chişinău să stabilizeze economia, să modifice legislația aşa încât să nu mai poată avea loc crize bancare de felul furtului miliardului. Vi se par exagerate sau vi se par potrivite aceste laude ale Comisiei Europene faţă de guvern?
Paul Ivan: „Nu ştiu dacă aş folosi cuvântul „laudă”. Aş spune că sunt, mai degrabă, aprecieri. E clar că au fost luate nişte măsuri pozitive de stabilizare şi se văd deja efectele. E clar că cei din Comisia Europeană sau din serviciul diplomatic european, dar şi din ministerele de externe ale statelor membre nu au foarte multe iluzii în ceea ce priveşte realităţile din Republica Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova, fiind un vecin al UE, un vecin fragil și un stat asociat cu UE, evident, UE este interesată în stabilizarea sau ajutarea stabilizării situaţiei de acolo. Prin urmare, da, Uniunea Europeană face atât aprecieri pozitive, cât şi negative şi vedem în documentele publicate de Uniunea Europeană şi lipsurile, şi referiri la reformele care nu au fost implementate. Prin urmare, nu aş caracteriza această propunere nici ca o laudă şi nici ca un cadou pentru autorităţile moldovene. Este un ajutor, cum spuneam, de tip excepţional, Moldova nu este singura ţară care s-a găsit în ultimii ani într-o situaţie macrofinanciară dificilă. Va primi acest ajutor excepţional din partea UE, pentru că se află într-o situaţie dificilă, dar nu pentru că Uniunea Europeană este foarte încântată de evenimentele din ultimii ani din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Vi se pare că Republica Moldova revine la politica mai veche a oscilării între Moscova și Bruxelles: preşedintele Igor Dodon vorbeşte cu Moscova, guvernul Filip vorbeşte cu Uniunea Europeană, în ideea că se vor obține beneficii din ambele părți. Se revine la această politică mai de demult a viţelului blând care suge de la două vaci?
Paul Ivan: „Mai demult şi mai de curând. Se ştie că există această divizare în interiorul Republicii Moldova în ceea ce priveşte vectorul politicii externe, divizare atât în cadrul clasei politice, cât şi în cadrul populaţiei. Ce vedem acum nou? Vedem o coabitare între un preşedinte pro-rus şi un guvern nominal pro-european. Se cunosc aceste realităţi. Nu cred că este neapărat o politică asumată de ambele părţi de a-şi diviza între ele aceşti poli de putere pentru a avea relaţii mai bune cu unul sau cu altul. Dar, într-adevăr, acest lucru pune probleme de comunicare, pune probleme de credibilitate. Nu este un mesaj pozitiv când negociezi cu Uniunea Europeană un Acord de Asociere atât de complex şi atât de benefic și, în acelaşi timp, şeful statului spune că, dacă ar fi după el, va denunţa acordul, dacă partidul lui va ajunge la putere ş.a.m.d. Evident că aceste mesaje, chiar dacă vin din parte cuiva care nu poate să denunţe acordul, slăbesc impulsul reformator, atât cât exista, demoralizează acele părţi din administraţie care sunt implicate în implementarea Acordului de Asociere. Până la urmă, suntem încă în faza iniţială a implementării lui. Şi, da, cu siguranţă, nu ajută credibilităţii externe a Republicii Moldova. Politicienii europeni pot foarte bine să se întrebe de ce continuă să investească atât de mult în această ţară, dacă aud mesaje contrare, aud preferinţe pentru Moscova. Moscova - care nu este nici măcar cea de acum patru-cinci ani. Este un stat mult mai agresiv în privinţa Republicii Moldova, în privinţa Uniunii Europene, un stat care a invadat teritoriul unui stat vecin al Republicii Moldova, teritoriul ucrainean şi care creează o mulţime de temeri de securitate în Europa. Ori, în momentul în care eşti şeful unui stat asociat Uniunii Europene şi alegi să faci prima ta vizită într-un stat care s-a poziţionat pe poziţii adverse Uniunii Europene, acest lucru, da, ridică foarte multe semne de întrebare, în Bruxelles şi în majoritate capitalelor europene”.
