Comisia Europeană a spus săptămâna trecută că oferă Republicii Moldova 100 de milioane de euro pentru a o ajuta „să facă față celor mai stringente nevoi de finanțare”. Ar fi primele ajutoarele europene pentru bugetul moldovean de la suspendarea asistenței din cauza furtului bancar, dar mai trebuie aprobate de Parlamentul European și țările membre. Radio Europa Liberă trece în revistă ajutoarele promise Moldovei sau reluate după aplanarea crizei cauzate de dispariția miliardului de dolari din băncile buclucaşe.
Începând cu 2014, Republica Moldova ar fi putut primi în jur de 100 de milioane de euro anual asistență de la Uniunea Europeană, cea mai mare parte pentru programe de suport bugetar şi sprijinirea diferitor reforme. Un asemenea suport a fost posibil doar în 2014, după care a venit criza financiar-bancară şi închiderea robinetului din cauza supravegherii precare de către instituțiile statului a sistemului bancar şi dispariției a circa un miliard de dolari din băncile problematice.
Ulterior, reprezentanţii Bruxelles-ului au condiționat reluarea ajutorului financiar, între altele, cu încheierea unui program cu Fondul Monetar Internaţional. În ultimele zile ale anului 2016, după debursarea primei tranșe de la FMI, Delegaţia UE la Chişinău a anunţat că au fost îndeplinite o parte din condițiile cerute. Astfel, au fost reluate finanțarea a patru programe stabilite anterior şi pentru care transferurile urmau să fie efectuate încă în 2015 – şi anume pentru stimularea economică din zonele rurale, pentru agricultură şi dezvoltare rurală (cunoscut şi ca programul ENPARD), reformarea finanţelor publice şi reformarea învățământului profesional sau vocațional.
Lilia Platon, consiliera ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, a precizat că transferurile de la UE reprezintă granturi. „Odată ce a fost semnat acordul de finanţare cu FMI, de la UE a fost debursate 45,3 milioane de euro. Cea mai mare parte din această sumă a fost direcționată pentru susţinerea bugetului”.
Anul 2017 este ultimul în care Republica Moldova poate mai poate beneficia din promisa asistenţă, desigur dacă îndeplinește condițiile cerute sau convenite cu negociatorii din parte UE. Datele preliminare, arată că până acum Republica Moldova a reușit sa valorifice aproximativ jumătate din fonduri.
Consiliera ministrului finanţelor a mai spus că, bunăoară, în cazul tranșei de 17 milioane de euro din cadrul programului ENPARD, ce are menirea de a sprijini modernizarea agriculturii şi a ajuta producătorii agricoli să devină mai competitivi pe piaţa comunitară, aceasta a mers pentru stingerea datoriilor la subvenționare pentru anii 2015-2016.
Potrivit şefei Direcţiei cooperare economică şi sectorială cu UE de la Ministerul de Externe, Tatiana Molcean, Uniunea Europeană se arătase dispusă, în memorandumul semnat cu Republica Moldova valabil pentru perioada 2014-2017, să transfere Chişinăului între 350 şi 410 milioane de euro, în funcție de performanța înregistrată în materie de promovarea reformelor. Anul 2017 este ultimul în care Republica Moldova poate mai poate beneficia din promisa asistenţă, desigur dacă îndeplinește condițiile cerute sau convenite cu negociatorii din parte UE. Datele preliminare, arată că până acum Republica Moldova a reușit sa valorifice aproximativ jumătate din fonduri.
Tatiana Molcean: „În paralel, deja au fost lansate discuţii pentru următoarea perioadă, pentru că programul de acum în 2017 se finalizează, trebuie să fie lansat altul până în 2020, şi trebuie să identificăm împreună cu ei priorităţile. A fost o misiune preliminară în noiembrie anul trecut, acum vor veni în februarie să discutăm care sunt priorităţile. Practica este că se alege trei, de data aceasta vor vi maximum sectoare. În cadrul priorităților de data trecută au fost: reforma administrației publice, reforma în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale şi reforma poliţiei şi managementul frontierei”.
Zilele trecute Comisia Europeană a anunţat că a dat curs solicitării Chişinăului de a aloca 100 de milioane de euro program de asistenţă macrofinanciară, ce se acordă în cazuri de criză.
Asistența promisă, 60 de milioane de sub formă de credite în condiţii avantajoase şi 40 de milioane granturi, trebuie însă să fie adoptată de către Parlamentul European şi Consiliul UE. Republica Moldova a mai beneficiat de un asemenea program în perioada 2010-2012.
Analistul Pavel Ivan de la un centru de studii europene de la Bruxelles, afirmă că programul de asistenţă macrofinanciară a fost cerută repetat de premierii moldoveni, analizat minuţios de experţii europeni şi condiţionată, la fel ca şi în cazul acordului cu FMI, de stabilitatea sistemului financiar şi de reformarea sectorului bancar.
