Experții FMI au criticat din nou „guvernarea slabă din sectorul bancar” al Republicii Moldova, spunând că are „costuri economice grele” iar corectarea situației este „crucială” pentru prosperitatea economică a Moldovei”. Criticile date publicității astăzi, după o vizită de documentare de o săptămână a experților FMI la Chișinău, nu sunt noi. De fapt, FMI le repetă încă de dinaintea furtului din sectorul bancar. Atunci, guvernul moldovean a neglijat angajamentele față de FMI. Dar acum ar vrea din nou ajutorul fondului, având nevoie de bani mai tare decât oricând în ultimii 3-4 ani.
Guvernul de la Chişinău plănuia iniţial să-şi rezolve problemele cu deficitul bugetar din creditul promis de guvernul român. Prima vizită externă a premierului Pavel Filip a fost anume la Bucureşti, în speranţa obţinerii acestui credit, iar primele declaraţii publice ale ministrului finanţelor, Octavian Armaşu, care estima la un miliard de lei deficitul ce ar putea fi înregistrat lunar, începând cu februarie, confirmau că tocmai împrumutul român este miza principală a Chişinăului pentru acoperirea acestui deficit:
„La moment achităm. Pe luna februarie, însă, nu prea avem rezerve. Mizăm mai mult pe ajutoare, în special de la colegii din România”, spunea la 26 ianuarie Octavian Armaşu.
Numai că guvernul tehnocrat al României condus de Dacian Cioloş a condiționat acordarea împrumutului cu încheierea unui memorandum de finanţare cu FMI. Astăzi, fondul a dat publicităţii un comunicat în care sugerează că aşteaptă de la guvern „o politică fiscală şi de cheltuieli” care să consolideze bugetul public şi măsuri de „fortificare a guvernării corporative” bancare, precum şi de „perfecționare a sistemelor de evaluare a riscurilor în băncile comerciale”. „Discuţiile vor continua”, se mai arată în nota FMI, astfel încât autorităţile să-şi poată finaliza propunerile de politici pe care vrea să le discute cu FMI.
Nu este limpede deocamdată ce soluţii financiare a reuşit, dacă a reuşit să identifice executivul, în lipsa împrumutului aşteptat de la Bucureşti.
După părerea fostului ministru al finanţelor Veaceslav Negruţa, cabinetul Filip ar putea încerca în lunile următoare trei soluţii, toate contraproductive: să utilizeze veniturile BNM de anul trecut la plata pensiilor şi salariilor, dar asta ar însemna o nouă decapitalizare a băncii centrale, să sporească acumulările vamale prin majorarea de taxe percepute la import, dar asta ar însemna din nou inflaţie, sau să devalorizeze artificial valuta naţională:
„Guvernul ar putea îndrepta la buget cele 2 miliarde de lei acumulate la Banca Națională ca venituri. Asta ar însemna un confort de 2-3 luni pentru plata salariilor și altor plăți sociale. Dar ce facem mai departe? Sigur ar putea să se majoreze valoare de vămuire și prin asta să se aplice un coeficient de 2-2,5 și să se colecteze mai multe încasări de la Vamă. Dar asta nu ajută, pentru că distruge activitatea antreprenorială, în plus că toate costurile vor fi transferate în creșteri de prețuri și până la urmă din nou vom avea încetinirea activităților economice. Al treilea pas pe care Guvernul ar putea să-l facă și din nou este contraindicat este deprecierea leului, și prin depreciere din nou colectări la buget. Dar aceste sunt măsuri de unică folosință și pe o perioadă mai lungă de timp ar eroda și mai mult situația economică”.
Veaceslav Negruţa propune o altă cale pentru executivul de la Chişinău:
„De închis portița cu magazinele Duty Free, unde zeci și sute de milioane se trec în regim fără impozitare. Mai e vorba și de automobile, unde legislația internațională este dată peste cap vizavi de statutul de rezident aici, mașini cu numere străine nu sunt înregistrate și nu plătesc accizele la stat. Pe de altă parte, avem acele înțelegeri care rezultă din Acordul de Asociere vizavi de politica accizelor la țigări care în ultimii doi ani Guvernul a făcut exact invers decât înțelegerile avute cu partenerii de dialog.”
Ce cale se va alege va deveni limpede săptămâna viitoare, când guvernul a promis să înceapă dezbaterea politicilor fiscale şi a legii bugetului pentru anul în curs, documente de primă importanţă adoptarea cărora, însă, a fost amânată pentru a fi mai întâi consultate cu experţii Fondului Monetar.
