Situația sistemului bancar din Republica Moldova a fost pe agenda unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate, ținută astăzi la Chișinău. După reuniunea la care a participat și guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, președintele Nicolae Timofti a spus că situația bancară este „sub control” și a îndemnat cetățenii și factorii responsabili să nu intre în panică și să nu creeze panică. Cât de îndreptățit este calmul afișat de șeful statului?
Aflate în plin proces de discuţii cu o misiune a FMI, care şi-a început în această sătămână vizita la Chişinău, autorităţile încearcă din răsputeri să lase impresia că nu neglijează problemele din sectorul bancar şi vor face cât vor putea ca să nu admită o nouă fraudă de proporţiile celei deja întâmplate.
Şi şeful statului, şi premierul, şi guvernatorul băncii centrale au avut cam acelaşi mesaj după încheierea şedinţei Consiliului Suprem de Securitate de astăzi: a fost o şedinţă planificată din timp, nu extraordinară, cauzată de vreo întâmplare anume în sistem, băncile funcţionează în regim normal, motive de panică nu există.
„Cel mai important acum e subiectul transparenţei acţionarilor băncilor. Instituţiile statului sunt determinate de a rezolva acest subiect şi a îmbunătăţi transparenţa”, a spus de exemplu guvernatorul Dorin Drăguţanu.
„Este o problemă care se discută în societate, sunt diferite zvonuri, dar am constat că situaţia este sub control, cetăţenii nu trebuie să se alarmeze. Ne-am convins că BNM acţionează în limitele legii şi asigură securitatea bancară”, a spus la rândul său Nicolae Timofti.
„Nu s-a întâmplat absolut nimic grav acum recent, în sistemul bancar. Nu a fost o şedinţă de urgenţă. Dar e important pentru noi să discutăm subiectul, pentru că am trecut deja printr-o fraudă şi e important să nu reacţionăm doar când avem aceste probleme”, a spus premierul.
Singurul obiectiv cât de cât concret a fost enunţat de Pavel Filip, care a spus că un set de legi necesare pentru fortificarea sistemului sunt în guvern sau deja au luat calea spre Parlament, astfel încât siguranţa sistemului să crească.
Informaţiile care se strecoară periodic în presă ar arăta totuşi că lucrurile în sistemul bancar nu sunt atât de stabile cum le prezintă demnitarii. O dovadă ar fi că trei bănci din cele mai mari, altele decât cele aflate în proces de lichidare, continuă să fie sub supravegherea BNM, iar presa a scris că portofoliul de credite neperformante a atins în ele nivelul atestat în băncile lichidate.
Fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţă, care acum câteva săptămâni se arăta extrem de alarmat că situaţia din jurul Băncii de Economii s-ar putea repeta, spune că lucrurile se vor limpezi odată cu concluziile pe care le va for mula FMI:
„Autorităţile dau semnale de stabilitate în sector, dar mesajul respectiv trebuie să vină cu confirmările necesare de la instituţiile specializate internaţionale, mă refer la FMI, BM, care ar trebui să aibă şi ele acest optimism confirmat prin analizeze lor. Deocamdată, ele vin în contradicţie. Doar un dialog activ cu FMI şi începerea unui dialog pe un memorandum vor certifica că lucrurile s-au mişcat şi soluţiile au fost identificate. Dacă nu se va întâmpla aşa, vom avea alte întrebări în sector.”
La fel, Veaceslav Negruţă se arată sceptic că soluţiile pentru sectorul bancar pot fi găsite prin noi modificări la legislaţie. Singurul lucru necesar e voinţa ca lucrurile să se schimbe, spune fostul ministru:
„Legea BNM şi legea instituţiilor financiare au fost atât de mult modificate în ultimii doi ani, că e mai simplu acum să se revină la situaţia de până în 2011, când legea era mai funcţională. Ba eu aş reveni chiar la situaţia de până la 2005, când legea era bună şi nu admitea atacuri raider. Modificările mari s-au făcut în 2007-2008. Dacă
BNM este ostatecă a unor grupuri de interese care nu-i permit să facă claritate în tot ce înseamnă transparenţa acţionariatului, iar legea este aplicată selectiv...
ar fi reparate, ar fi mult mai eficient. Pentru că modificările noi ar putea fi făcute din nou sub interesul anumitor grupuri, dar împachetate ca recomandări ale instituţiilor internaţionale. Autorităţile au suficient cadru legal azi să scoată la iveală oricare acţionar deţinător de o singură acţiune într-o bancă comercială, doar dacă este o astfel de dorinţă. Cadru legal este, nu este libertate ca BNM s-o facă. BNM este ostatecă a unor grupuri de interese care nu-i permit să facă claritate în tot ce înseamnă transparenţa acţionariatului, iar legea este aplicată selectiv.”
Printre măsurile legislative intenţionate de autorităţi figurează legea creării depozitarului unic, o acţiune care în spusele autorităţilor ar trebui să împiedice de acum încolo preluările ostile de acţiuni în instituţiile bancare. Un alt pachet în proces de elaborare, vizând politicile prudenţiale ale BNM, ar urma să-i întărească controlul asupra creditelor oferite de bănci pentru a nu admite acumularea celor neperformante.
