La Kiev a avut loc reuniunea premierilor din țările GUAM: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și R.Moldova, la care au fost semnat două protocoale, unul privind crearea unei zone de liber schimb, altul legat de facilitarea procedurilor vamale între cele patru state. R.Moldova are deja un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, semnat în 2014 odată cu Acordul de Asociere. Iar luni președintele Igor Dodon a anunțat că va găzdui, peste o săptămână, la Chișinău, „un eveniment internațional dedicat semnării memorandumului de cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică” dominată de Rusia.
Your browser doesn’t support HTML5
Moldova, GUAM și alianțele estice
Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM a fost creată în 1997, iar de atunci a cunoscut urcuşuri şi coborâşuri: la început, din GUAM făcea parte şi Uzbekistanul, care s-a retras în 2005. Un an mai târziu, organizaţia a fost instituţionalizată în cadrul unui Summit organizat la Kiev.
Chiar dacă GUAM nu a avansat substanțial în cooperarea între țările membre, a căpătat un suflu nou după retragerea Ucrainei din CSI din cauza conflictului cu Rusia şi anexarea peninsulei Crimeea. De altfel, fostul consilier prezidenţial, analistul politic Vlad Ţurcanu, constată că organizaţia a fost deseori „resuscitată” în funcţie de convergenţa unor interese politice ale statelor membre:
„Să ne amintim că Georgia şi apoi Ucraina au ieşit din CSI, iar o platformă de cooperare multilaterală între Republica Moldova şi aceste state foste-sovietice şi cu reflecţii democratice, ceea ce este important, ar trebui să existe. (…) În 1997, când s-a creat această organizaţie, se punea foarte mult accentul pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale. Deci, există puncte de interese comune între statele care fac parte din GUAM, poate mai puţin Azerbaidjan, acum, dar nu este exclus ca la un moment dat şi Azerbaidjanul să dorească să îşi aducă o contribuţie mai mare la activarea acestei organizaţii.”
Reuniunea GUAM la KIev
Cu toate acestea, GUAM nu a reuşit în cei 20 de ani de existenţă să se impună ca o structură regională. Îşi face simţită prezenţa în special în cadrul scrutinelor electorale, când obişnuieşte să delege observatori în ţările din regiune. Or, GUAM a fost creat ca o alternativă pentru CSI, ca un pol ce ar echilibra rolul dominant al Federaţiei Ruse în cadrul Comunităţii Statelor Independente. În pofida activismului moderat al acestei structuri în regiune, continuă analistul politic Vlad Ţurcanu, ar fi eronat să se creadă că mesajele pe care le transmite organizaţia sunt trecute cu vederea:
„GUAM, în anumite momente cheie, a transmis mesajele pe care cine a trebuit să le audă le-a auzit şi vorbesc aici explicit despre Federaţia Rusă. Rusia nu a privit niciodată cu ochi buni această iniţiativă, tocmai pentru că la adăpostul acestei organizaţii, ţările respective au încercat să-şi promoveze în mod comun interesele şi fiindcă toate regimurile separatiste din ţările respective au fost şi sunt sprijinite de Federaţia Rusă, nu poate să există o relaţie foarte bună între GUAM şi CSI, dar eu cred că o platformă cum este GUAM este important să rămână în picioare pentru a fi folosită în momentele necesare, nu neapărat că acum a intervenit acel moment, dar în timp se va vedea că ea este funcţională şi ajută la înţelegerea de către Occident, de exemplu, a problemelor cu care se confruntă anumite state ex-sovietice.”
Dimensiunea estică de cooperare, în special cu ţări cum sunt Ucraina şi Georgia, care sunt membre şi a Parteneriatului Estic, proiect al Uniunii Europene de susţinere a mai multor ţări foste sovietice, trebuie să rămână în continuare în topul priorităţilor pentru diplomaţia de la Chişinău. De această părere este politologul Dionis Cenuşă, care constată că organizaţii ca GUAM pot aduce inclusiv dividente economice ţărilor membre:
„Or, Ucraina este un partener comercial foarte important şi vecinul nostru din Est, iar Azerbaidjanul este o ţară bogată în hidrocarburi, prin urmare aceasta ar putea să ne asigure livrări alternative de petrol. Georgia este un partener permanent al Republicii Moldova şi la fel ca Ucraina este parte a grupului de ţări cu cele mai avansate relaţii în raport cu Uniunea Europeană. Prin urmare, GUAM-ul este în continuare important, dar necesită o mai mare implicare din partea ţărilor, astfel ca potenţialul acestei organizaţii să fie explorat la maxim.”
Ţinând cont de relaţiile glaciare pe care le au cel puţin două ţări membre GUAM – Ucraina şi Georgia – cu Federaţia Rusă, există şanse ca această organizaţie să prindă un nou suflu şi să devină mai importantă în regiune, cred experţii cu care am stat de vorbă. Ei nu au însa un pronostic sigur pentru rolul Republicii Moldova, care continuă să penduleze între Est şi Vest.