Parlamentul a organizat astăzi dezbateri publice pe marginea Strategiei naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2020, înainte ca documentul să fie suspus dezbaterii în plenul Legislativului. Anterior, proiectul a fost criticat de reprezentanţii mai multor ONG-uri, după ce fusese completat cu unele prevederi ce ar permite autorităţilor să monitorizeze pe viitor organizaţiile neguvernamentale şi mass-media. La finele lunii trecute, Centrul Naţional Anticorupţie, prin directoarea adjunctă Cristina Ţărnă, a precizat că din Strategie a fost retras aşa-numitul pilon care s-ar fi ocupat de activitatea ONG-urilor şi mass-media. Astăzi însă preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, nu a exclus că prevederile s-ar putea regăsi în documentul final, printr-un amendament adoptat în plenul Legislativului.
Your browser doesn’t support HTML5
Strategia anticorupție în dezbateri publice
Mai multe ONG-uri s-au alertat din cauza că numitul pilon consacrat presei şi societăţii civile ar permite monitorizarea ONG-urilor şi instituţiilor media astfel încât statul va obţine pârghii suplimentare pentru a pune presiune pe organizaţiile neguvernamentale şi presa incomode.
Acest pericol a fost respins de deputaţi şi conducerea Centrului Naţional Anticorupţie ca fiind neîntemeiat. Iată cum a explicat directoarea adjunctă a CNA, Cristina Ţărnă, raţionamentul care a stat la baza deciziei de a include în Strategie un compartiment ce s-ar referi la activitatea societăţii civile şi presei:
Cristina Țărnă, la dezbaterile din parlament
„Proiectul Strategiei, chiar şi acel pilon, nu năştea obligaţii pentru societatea civilă, doar se constatau anumite probleme şi se propuneau priorităţi prin care ar fi putut să se auto-organizeze ca să le depăşească sau nu. Asta este tot. Şi aici chiar nu văd contradicţii în ceea ce spun reprezentanţii parlamentului şi reprezentanţii societăţii civile, fiindcă toată lumea pare să fie de acord că societatea civilă se poate şi trebuie să se auto-organizeze ca să-şi depăşească problemele. Întrebarea este dacă trebuie să scrie Strategia asta sau poate să o facă ca acest lucru să fie menţionat într-o strategie? Cred că acest lucru trebuie să fie tranşat cumva la nivelul Parlamentului: dacă da sau dacă nu.”
Capitolul buclucaş al Strategiei prevedea, între altele, ca ONG-urile să publice rapoarte financiare şi de activitate, să fie monitorizate dacă susţin actori politici sau concurenţi electorali, iar şefilor organizaţiilor urma să le fie interzisă afilierea politică. În ce priveşte instituţiile de presă, şi acestea urmau să-şi anunţe politicile redacţionale şi rapoartele financiare.
Deşi se părea că subiectul a fost epuizat la finele lunii trecute, atunci când conducerea CNA dăduse asigurări că prevederea nu se mai regăseşte în textul Strategiei, astăzi spicherul Andrian Candu a insistat ca membrii societăţii civile să motiveze de ce nu-şi doresc o „purificare” din interior. Mai ales că ONG-urile primesc finanţări din afara ţării şi, mai nou, odată cu adoptarea legii 2 la sută, ar fi susţinute şi din bugetul public, prin urmare, a explicat preşedintele Parlamentului, ar exista toate premisele pentru monitorizarea breslei:
Andrian Candu (al doilea din stânga)
„Şi-atunci întrebarea este: dacă societatea civilă e parte ca şi instituţiile statului la decizie, primeşte finanţare, de ce ea să nu-şi aibă pilonul său? Mai ales că este vorba de auto-organizare, deci, nimeni, nicio instituţie nu intervine ca societatea civilă să-şi elaboreze codul de conduită. Daţi-ne trei argumente ca să ne convingeţi pe noi că ea nu trebuie, ca noi să nu facem un amendament prin care pilonul 8 s-ar putea să se regăsească în plenul Parlamentului.”
Cum era de aşteptat, insistenţa spicherului a provocat nemulţumirea unor reprezentanţi ai societăţii civile, care nu au ezitat să-i reproşeze că „mută accentele în lupta cu corupţia”. Directorul de programe din cadrul Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, avocatul Ion Guzun, face parte din tabăra experţilor care cred că eforturile guvernanţilor ar trebui să vizeze, întâi de toate, corupţia din instituţiile publice:
„Includerea acestui pilon în strategie nu s-a bazat pe careva studii sau cercetări multi-aspectuale, doi, abordarea autorilor de a include doar o parte din organizaţiile din sectorul neguvernamental şi mass-media creează o prezumţie puternică cu privire la faptul că autorii urmăresc un alt scop decât combaterea corupţiei şi asigurarea integrităţii în sectorul neguvernamental.”
Într-un final, preşedintele Parlamentului a părut să dea înapoi, precizând că aluzia privind adoptarea unui amendament în plenul Parlamentului pentru a reintroduce, totuşi, compartimentul privind societatea civilă şi mass-media a fost „doar o glumă”. Trecând peste zisul pilon buclucaş Strategia este una temeinică, au concluzionat mai mulţi experţi anticorupţie, drept urmare, ar putea contribui la combaterea eficientă a corupţiei… dacă va exista ceea ce deputaţii numesc voinţă politică.