Săptămâna trecută, după o a doua întâlnire cu liderul de la Tiraspol, președintele Igor Dodon a anunțat că a convenit cu Vadim Krasnoselski să inițieze discuții pentru a rezolva problemele fermierilor din raionul Dubăsari și în privința admiterii în traficul internațional a automobilelor înregistrate în regiunea transnistreană. Sunt măsuri care se conțin în pachetul promovat de instituția prezidențială și care, așa cum spune Igor Dodon, au fost discutate în cadrul platformei din care fac parte reprezentanți ai guvernului, parlamentului și președinției. Corespondenta Europei Libere a stat de vorbă cu Gheorghe Bălan, vicepremierul pentru reintegrare, pe care l-a întrebat întâi de toate dacă există, într-adevăr, o viziune comună cu referire la agenda Chișinăului în negocierile cu Tiraspolul?
Gheorghe Bălan: „Pot să vă confirm că, într-adevăr, există această abordare a Chișinăului cu privire la protocolul „Berlin Plus”. Aici mă refer la opt subiecte care sunt în prezent discutate în cadrul platformelor existente de dialog. Și urmează ca, pe baza acestor discuții, să identificăm soluții pentru opt probleme menționate. În același timp, procesul de reglementare este promovat de către reprezentantul politic în procesul de reglementare, în cazul dat, mă refer la mine, și reprezentantul Tiraspolului. În cazul președintelui Republicii Moldova, el doar a discutat aceste subiecte, el nu le poate soluționa, nu poate să le negocieze cu partea transnistreană.”
Gheorghe Bălan
Europa Liberă: Dar, recent, după întâlnirea cu liderul de la Tiraspol, săptămâna trecută, Igor Dodon a și spus că a convenit cu liderul de acolo să fie inițiate discuțiile pentru stabilirea unui mecanism, astfel încât fermierii din raionul Dubăsari să aibă acces la terenurile lor de după traseul Râbnța-Tiraspol. De fapt, cine inițiază discuțiile? Și este acesta unul dintre subiectele care urmează să fie discutat cu partea transnistreană?
Gheorghe Bălan: „Subiectul pământurilor care sunt situate după traseul Râbnița-Dubăsari-Tiraspol se află în permanență în atenția celor implicați în proces și, începând chiar din 2014, de când această problemă a fost declanșată de partea transnistreană. Noi insistăm pe necesitatea revenirii la mecanismul care a existat din 2006 și să întreprindem doar acțiuni de îmbunătățire a acestui mecanism, dar în paralel țăranii să aibă acces nestingherit la proprietățile lor care sunt situate după acest traseu.
În pofida faptului că partea transnistreană declară, în mai multe rânduri, că această problemă nu există sau a fost soluționată într-un fel sau altul, până în momentul de față proprietarii de drept asupra acestor pământuri nu au acces la ele. Noi acum continuăm aceste discuții în cadrul formatului de negocieri a reprezentanților politici. În același timp, grupul de lucru responsabil pe economie și în cadrul formatului de negocieri „5+2” abordează acest subiect. Sper ca impulsul pe care poate să îl dea această întâlnire a președintelui RM cu liderul de la Tiraspol poate să contribuie la nivelul nostru la o identificare a unei soluții. Noi suntem deschiși pentru dialog și scopul principal e de a asigura acest acces pentru țărani.”
Europa Liberă: Dar este vorba de aceleași grupuri de lucru, nu separat consilierii prezidențiali?
Gheorghe Bălan: „Nu, sigur. Noi aici ne referim doar la platformele funcționale și existente din cadrul procesului de negocieri, reprezentanții politici, grupurile de lucru sectoriale și formatul de negocieri „5+2ʾ.”
Europa Liberă: Referindu-ne la acel pachet de opt măsuri, erau prevederi convenite la Berlin criticate la nivel național. Mă refer aici la recunoașterea diplomelor emise de universitățile din regiunea transnistreană, la admiterea în traficul internațional a autoturismelor cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol. Continuați discuțiile pe aceste subiecte? Sau deocamdată sunt lăsate de o parte?
Gheorghe Bălan: „Ceea ce a rămas în protocolul de la Berlin nesoluționat era subiectul mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, subiectul apostilării diplomelor de studii de la Universitatea din Tiraspol, subiectul dosarelor penale și cel al telefoniei. Noi nu putem accepta o altă înregistrare decât înregistrarea statului suveran Republica Moldova care este semnatar al Convenției de Trafic Rutier de la Viena. Și, în acest sens, orice acces al oricărui mijloc de transport din Republica Moldova în străinătate poate fi făcut doar în condițiile respectării acestei convenții internaționale și a normelor naționale. Respectiv, mijloacele de transport din regiunea transnistreană trebuie să treacă o înregistrare. Și anume pe acest subiect la momentul de față se discută.
Când vorbim despre diplomele de studii, dumneavoastră ați utilizat noțiunea de „recunoaștere” a diplomelor, noi nu recunoaștem diplomele. Noi, prin apostilare, confirmăm că astfel de instituție există pe teritoriul Republicii Moldova. Noi doar confirmăm existența unei astfel de instituții pe teritoriul țării noastre. Nu este vorba de recunoașterea diplomelor, dar vor fi eliberate diplome neutre, prin care se va confirma că această persoană a făcut cursuri, studii la instituția, universitatea din Tiraspol. Și noi confirmăm că astfel de instituție și persoana care a semnat există.”
Europa Liberă: Există actualmente păreri că în cadrul acestor opt puncte ar trebui să se regăsească și subiectul legat de introducerea punctului de trecere Pervomaisc-Cuciurgan, introducerea unor controale comune ale grănicerilor ucraineni și polițiștilor de frontieră moldoveni. Este un subiect la care Tiraspolul răspunde cu critici.
Gheorghe Bălan: „Tiraspolul răspunde cu critici, dar, în același timp, le-am dat toate explicațiile de rigoare reprezentanților în negocieri din partea Tiraspolului. Și, cu părere de rău, constat că ei promovează o politică de a induce în eroare populația și, în același timp, și partenerii internaționali. În primul rând, ei au fost informați de aceste procese care au loc încă de mai mulți ani în urmă. Chiar în perioada anului 2015 Tiraspolul a fost invitat să participe în cadrul delegației moldovenești la negocierea tuturor acestor aspecte tehnice de organizare a acestui control comun. Inclusiv le-am propus să facă parte din controlul acesta comun ca parte a instituțiilor moldovenești, împreună cu colaboratorii noștri. Însă, cu părere de rău, partea transnistreană a refuzat categoric să discute astfel de subiecte.
De asemenea, partenerii internaționali, cei din partea Uniunii Europene au organizat și diferite mese rotunde. Acest subiect a fost discutat și în cadrul Misiunii de Asistență la Frontieră EUBAM. Respectiv, putem constata că ei au fost informați și au știut toate evoluțiile de la bun început cu privire la acest subiect. Doi, acest subiect ține de relațiile bilaterale categoric ale Chișinăului și Ucrainei. Noi vorbim despre prezența reprezentanților organelor abilitate moldovenești pe teritoriul Ucrainei. Aceasta e o relație bilaterală. Și toți partenerii internaționali recunosc Republica Moldova în frontierele sale internaționale. Respectiv, nu există nicio problemă în instituirea acestui control din punct de vedere legal sau al poziției altor parteneri în procesul de reglementare. Acest subiect nu poate face parte ca un subiect separat în agenda formatului „5+2”.”
Europa Liberă: Dar poate influența cumva negocierile? Din moment ce am văzut că reprezentantul permanent al Federației Ruse la OSCE a trimis o scrisoare șefului misiunii, în care cheamă părțile la dialog și pune accent inclusiv pe deschiderea punctului vamal comun moldo-ucrainean.
Gheorghe Bălan: „Noi observăm că partea transnistreană încearcă să ridice un pic mizele și face o anumită isterie în rândul populației din regiune cu privire la acest control comun. Pe această direcție o campanie informațională deja este în curs de derulare. Toate informațiile importante și toate explicațiile de rigoare vor fi transmise, în primul rând, populației și agenților economici din regiunea transnistreană pentru a le explica toate aceste detalii și a le confirma, încă o dată, că aceste acțiuni nu sunt îndreptate împotriva lor.”
Europa Liberă: Ce trebuie să rețină agenții economici?
Gheorghe Bălan: „La momentul de față ceea ce urmează a fi introdus la Cuciurgan va contribui doar la simplificarea procedurilor și aducerea funcționării acestui post la normalitate și va reduce din costuri, din cheltuieli și din pierderea de timp a acestor agenți în perfectarea producției lor pentru export. Toate aceste servicii vor fi oferite de către autoritățile moldovenești la punctul de trecere Cuciurgan.”
Europa Liberă: Există actualmente premise pentru reluarea negocierilor?
Gheorghe Bălan: „Negocierile din formatul „5+2” nu au fost stopate. Urmează să aibă loc o nouă rundă, care trebuie să aibă loc atunci când vor există soluții tehnice pentru problemele care la momentul de față sunt discutate: problema școlilor cu predare în grafia latină situate în stânga Nistrului și în municipiul Bender; accesul la pământurile din raionul Dubăsari și asigurarea dreptului de proprietate a țăranilor; asigurarea libertății circulației și redeschiderea podului de la Gura Bâcului, Bâcioc. Noi am elaborat propuneri și viziuni pe toate cele opt subiecte care sunt în cadrul procesului de reglementare. Și pot să vă asigur că sunt soluții viabile, funcționale.”
Europa Liberă: În ce măsură se schimbă optica dialogului dintre cele două părți, din moment ce instituția prezidențială vorbește despre o reglementare politică a conflictului?
Gheorghe Bălan: „Mișcarea pe soluționare, pe unele dintre aceste subiecte, dacă vom reuși să identificăm soluții viabile, va fi un impuls, un imbold pentru demararea unor discuții mai serioase și cu trecerea nemijlocit pe discutarea subiectului cu privire la statutul juridic special care trebuie să fie acordat regiunii transnistrene și de restabilire a integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova pe întreg teritoriul țării.”
Europa Liberă: Dar, deocamdată, înțeleg că acesta e subiectul de care tot mai serios se feresc?
Gheorghe Bălan: „La momentul de față partea transnistreană refuză să discute aceste subiecte. La Chișinău avem o poziție consolidată a tuturor factorilor puterii care susțin necesitatea restabilirii integrității teritoriale și în anumite condiții clare. Astfel, putem fi siguri că acest deziderat va fi promovat cu insistență de către noi. Și nu vor fi făcute cedări în altă direcție.”