La Chișinău, se află într-o nouă vizită reprezentantul președinției austriece a OSCE pentru conflictului transnistrean, Wolf Dietrich Heim. Dar vizita sa coincide cu reizbucnirea unei dispute între Chișinău și Tiraspol, începută luna trecută, când premierii Moldovei și Ucrainei au convenit să introducă controale comune ale grănicerilor ucraineni și polițiștilor de frontieră moldoveni la Cuciurgan, pe segmentul transnistrean al graniței. Tiraspolul critică înțelegerea, iar criticile nu sunt noi, cum nu este nou nici obiectul acestora.
Nu este pentru prima dată când guvernarea de la Chişinău îşi propune să preia controlul asupra segmentului transnistrean al hotarului cu Ucraina. În 2001, fostul preşedinte Vladimir Voronin a declarat că „teritoriul transnistrean a devenit, practic, reşedinţa multiplelor clanuri mafiote, care spală bani şi transferă peste hotare milioane de dolari”. Această motivaţie era adresată partenerilor occidentali care ar fi trebuit să exercite presiuni asupra Kievului. Replica liderului de atunci de la Tiraspol, Igor Smirnov, nu s-a lăsat aşteptată. Peste 300 de vagoane cu marfă de la şi pentru întreprinderi din Moldova au fost blocate în Gara Bender. Vladimir Voronin a încercat să ceară intervenţia Moscovei, însă omologul său rus, Vladimir Putin, l-a îndemnat să găsească limbaj comun cu liderul separatist.
A urmat anul 2006, când la cârma Ucrainei era preşedintele pro-european Victor Iuşcenko, care se declarase hotărât să contribuie decisiv la soluţionarea diferendului transnistrean. Într-o declaraţie pentru revista rusească „Kommersant.Vlasti”, el a spus că autorităţile de la Kiev sunt preocupate de contrabanda pe segmentul transnistrean de frontieră şi că Moldova şi Ucraina au decis să aducă relaţiile vamale în concordanță cu normele şi procedurile internaţionale. Atunci măsura a fost calificată de liderii de la Tiraspol drept „blocadă economică” şi condamnată vehement de Duma de Stat a Federaţiei Ruse.
În prezent, Kievul şi Chişinăul au reactivat vechea formulă, ceea ce a provocat nemulţumiri în stânga Nistrului. Astăzi, într-un interviu pentru ziarul de limba rusă „Kommersant”, negociatorul din partea regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, a menţionat că procesul ar avea loc „la spatele” Tiraspolului, în afara formatului de negocieri şi fără încercări de a discuta problema. Mai mult, Ignatiev a vorbit şi despre riscul compromiterii securităţii în regiune.
Chişinăul insistă pe ideea sa, iar controlul mixt va fi instituit în cel mai apropiat timp, dă asigurări vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău, Gheorge Balan:
„Aceste posturi vin în favoarea populaţiei şi a agenţilor economici corecţi din regiunea transnistreană, nu le vor crea impedimente, pierderi sau plăţi suplimentare, ci, invers, sunt chemate pentru a contracara fenomenele negative care sunt prezente la momentul de faţă la frontiera de stat pe segmentul transnistrean. Aici mă refer la contrabandă, trafic, mită, netransparenţă. Cu părere de rău, până în momentul de faţă putem atesta un import exagerat în regiunea transnistreană a unor produse care sunt utilizate pentru contrabandă.”
După eșuarea încercărilor anterioare de a se obţine supravegherea hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean, scepticii cred că şi de această dată Kievul şi Chişinăul se vor lăsa păgubași. Fostul membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu, este de altă părere. Faptul că dialogul între Ucraina şi Federaţia Rusă s-a răcit după anexarea Crimeii, ar putea determina autorităţile de la Kiev să fie mai categorice în ce priveşte rezolvarea conflictului transnistrean, crede expertul:
„Altceva e că din momentul în care Republica Moldova îşi va plasa reprezentanţii la postul respectiv, Moldova va fi la curent cu absolut tot ce se trece peste acest post. Ei însă nu sunt interesaţi în acest lucru. În primul rând, nu sunt interesaţi reprezentanţii Federaţiei Ruse. La moment, pe Ignatiev îl frământă un singur lucru: de a folosi la maxim acest moment pentru a porni procesul „5+2” pentru a se manifesta, pentru a demonstra că va urma nu afectarea intereselor ruşilor, dar va urma afectarea intereselor populaţiei simple care după instituirea acestui post „va muri de foame”.”
Între timp, Tiraspolul caută susţinere la Moscova. Miercuri, în cadrul unei întrevederi cu emisarul rus pe problema transnistreană, Dmitri Rogozin, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a vorbit despre necesitatea respingerii iniţiativei moldo-ucrainene pe care a numit-o „distructivă”. Krasnoselski şi-a mai exprimat speranţa că Rusia, în calitate de garant în cadrul negocierilor privind diferendul transnistrean, va insista pe dezbaterea subiectului în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Kremlinul nu are însă pârghiile de altă dată cu care tempera solidaritatea Kievului cu autorităţile moldovene, în schimb contează, spun mai mulţi experţi, pe ceea ce în terminologia lui Creangă s-ar numi cuiul lui Pepelea, adică, instituţia prezidenţială de la Chişinău, care, citez, după un articol mai vechi de campanie, deşi nu mușcă, face suficient zgomot ca să trezească vecinii.
