Igor Guz, vicepreședintele Comitetului Afaceri Externe al Radei Supreme a Ucrainei, a declarat Europei Libere că autoritățile de la Kiev se vor implica mai activ în reglementarea problemei transnistrene și că cele două state vecine au viitor, dacă vor păși mai ferm pe calea integrării europene.
Europa Liberă: Experții vorbesc despre faptul că Republica Moldova nu își poate permite relații proaste cu Ucraina. Moldovenii au ales președintele țării considerat pro-rus, dar există și majoritatea parlamentară care se declară a fi pro-europeană. În aceste condiții cum credeți că pot evolua relațiile bilaterale dintre cele doua state?
Igor Guz: „Unul dintre motivele vizitei mele în Republica Moldova, în calitate de vicepreședinte al Comitetului Afaceri Externe al Radei Supreme a Ucrainei, este acest rezultat al alegerilor prezidențiale și orientarea pro-rusă a președintelui Igor Dodon. Acest lucru nu poate să nu îngrijoreze.
Am avut întâlniri cu reprezentați ai opoziției, cu Maia Sandu, cu Andrei Năstase, dar și cu Valentina Buliga, președinta Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană, cu reprezentanți ai societății civile, cu politicieni din Republica Moldova. Noi înțelegem că, totuși, președintele țării nu are împuterniciri pentru a schimba radical cursul țării, iar legislativul și guvernul sunt pro-europene.
Deși ne dăm seama că există probleme, similare celor din Ucraina, noi înțelegem că lupta de bază pentru putere în Republica Moldova și opțiunea geopolitică urmează să se producă la scrutinul parlamentar. De aceea suntem interesați să existe o colaborarea mai strânsă între deputații ucraineni și cei moldoveni. Nu putem impune opțiunile noastre, dar am vrea foarte mult ca Republica Moldova să își mențină cursul pro-european, să nu devieze înspre Rusia. Și e clar de ce: chiar și acum în Donbas avem un război în care mor oameni. Sunt jertfe, militarii noștri fiind omorâți de către teroriști pro-ruși sau ruși, nu știm cine apasă pe trăgaci. De aceea sperăm că Republica Moldova se va menține pe direcția pro-europeană. Acest lucru este foarte important pentru noi.”
Europa Liberă: Dar cine este interesat în acest conflict din Donbas, despre care se spune că a izbucnit după scenariul celui din Transnistria?
Igor Guz: „Numai Rusia. Doar Rusia. Nu sunt la prima vizită în Republica Moldova, m-am întâlnit și cu vicepremierul dumneavoastră pentru Reintegrare. Nouă ni se spune să evităm repetarea scenariului aplicat în Transnistria pentru că ar însemna o înghețare a situației pe zeci de ani înainte. Nici acum nu este clar cum vor evolua lucrurile în Transnistria.”
Europa Liberă: Dar cum vede Kievul soluționarea diferendului transnistrean?
Igor Guz: „Suntem evident de partea Republicii Moldova. Transnistria este teritoriul Moldovei, în primul rând. În al doilea rând, această întrebare ar trebui adresată Ministerului de Externe de la Kiev. Însă am să vă spun viziunea mea, persoană care în luna mai 2016 a fost reținută de KGB-ul transnistrean la punctul de trecere dintre Moldova și regiunea transnistreană – am fost reținut două ore, mi s-a vorbit urât, deși am spus că sunt deputat, vicepreședinte al Comitetului Afaceri Externe al Radei Supreme – consider că în regiunea transnistreană una dintre cele mai serioase probleme este contrabanda. Și dacă cineva afirmă cum că această problemă ar fi fost soluționată, nu este adevărat.
O altă problemă o reprezintă baza militară rusă din stanga Nistrului, deși demult trebuia evacuată. Noi înțelegem acest lucru. Sigur că nu este în puterea ucrainenilor sau a moldovenilor să o facă, dar aceste probleme trebuie abordate. O treime dintre locuitorii regiunii transnistrene sunt ucraineni, diasporei noastre îi sunt lezate drepturile și aceasta se știe. Nu i se permite să se autoorganizeze. Aici e implicat același KGB. Probleme sunt multe, noi vom menține dialogul cu Chișinăul. Eu sunt pentru măsuri mai ferme față de Transnistria.”
Europa Liberă: Care anume ar fi aceste măsuri?
Igor Guz: „Sigur că nu militare, poate nici măcar internaționale pentru că Transnistria, Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud nu sunt recunoscute de comunitatea mondială. Să fie măsuri economice: blocadă din partea Ucrainei, din partea Republicii Moldova, după care să urmeze dialogul. Dar nu în baza condițiilor de acum.
Ucraina este interesată în soluționarea a două probleme care vizează diferendul transnistrean: reîntregirea teritoriului Republicii Moldovei și evacuarea bazei militare ruse. Noi înțelegem că, dacă între Rusia și Ucraina ar exista o escaladare a conflictului, această bază militară, să zicem, de la 1.300 de militari se poate extinde la 20.000 de militari.”
Europa Liberă: A propos, Moldova și Ucraina au încheiat o înțelegere de evacuare a trupelor ruse din stânga Nistrului. Însă liderii de la Tiraspol sunt categoric împotriva scoaterii acestora din regiune, considerându-le un garant al păcii.
Igor Guz: „Da, există înțelegerea, dar lucrurile depind de al treilea participant al procesului de negociere, de partea rusă. Repet, Ucraina, care este nevoită să lupte cu Federația Rusă în Donbas, căreia i-a fost ocupată o parte din teritoriu, Crimeea, va face tot posibilul pentru evacuarea acestei baze.”
Europa Liberă: Cum să se ajungă la o înțelegere cu Rusia?
Igor Guz: „Noi nu suntem în dialog cu Rusia acum. Nici nu vom dialoga. Și nu am venit aici cu un plan gen Kozak, Ivanov, Petrov, Sidorov, Igor Guz privind soluționarea diferendului transnistrean. Pentru noi acum, după alegerile prezidențiale din Moldova, e chiar mai important să înțelegem cum să dialogăm nu atât cu regiunea transnistreană, cât cu autoritațile de pe malul drept al Nistrului.”
Europa Liberă: Și dacă autoritățile ruse sunt interesate în menținerea acestei enclave, guvernul Ucrainei poate face mai mult ca să se găsească un deznodămant al conflictului transnistrean?
Igor Guz: „Deja am vorbit despre blocada economică. Aceasta va bate la buzunar. Nu cred că se poate miza pe acțiuni militare.”
Europa Liberă: Dar și dumneavoastră aveți in Ucraina funcționari care sunt interesați în menținerea acestei contrabande.
Igor Guz: „Nu numai funcționari, sunt persoane care câștigă milioane și chiar zeci de milioane de dolari. Aceasta se știe.”
Europa Liberă: Și în Rada Ucraineană se cunoaște despre acest lucru.
Igor Guz: „Am să vă dezamăgesc: problema relațiilor moldo-ucrainene în Parlamentul de la Kiev este pe locul 125.”
Europa Liberă: Nu se regăsește în lista priorităților?
Igor Guz: „Deloc. De aceea am venit cu colegii din Rada, ca să insistăm pe această agendă. Mai mult chiar, membrii Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană de la Chișinău vor efectua o vizită în Ucraina, dar și liderii opoziției moldovene și-au exprimat disponibilitatea să vină la Kiev. Suntem gata să muncim mai activ.”
Europa Liberă: Ucraina și Moldova planifică să termine efectuarea demarcării hotarelor în acest an. E posibil acest lucru?
Igor Guz: „Cred că da. Trebuie să finalizăm acest proces pentru că nu există pretenții teritoriale între țările noastre. Acum avem o altă problemă – cea ecologică, centralele hidroelectrice de pe Nistru. Voi analiza situația la întoarcerea mea în Kiev. Există propuneri din partea moldavă să ne așezăm la masa de tratative și să vedem cum putem rezolva problema întrucât construirea de hidrocentrale noi înseamnă mai puțină apă pentru cetatenii dumneavoastră, pentru Republica Moldova. Aceasta îngrijorează partea moldavă. Cred că trebuie să discutăm și în Parlament.”
Europa Liberă: Povestiți-ne pentru că aveți experiență de deputat pe circumscripție: în Rada Supremă votul uninominal este binevenit?
Igor Guz: „La noi sistemul este mixt, eu sunt deputat ales pe o circumscripție uninominală, cu 145.000 cetăţeni. Ucraina e ţară mare. Sunt şi plusuri, şi minusuri. Un plus este că fiecare circumscripţie uninominală are deputatul său. Bun sau rău, dar este deputatul ei, e din această circumscripţie. Am fost ales de 30% din cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia mea. Ei ştiu că după alegeri toţi votanții au devenit votanţii mei.”
Europa Liberă: Dar partidul dumneavoastră ce soartă are?
Igor Guz: „Am fost membru al Frontului Naţional condus de Arseni Iaţeniuk, sunt membru al coaliţiei, avem fracţiune din 82 de deputaţi, dintre care 18 sunt aleși pe circumscripții uninominale, ceilalți pe liste de partid. Un plus este că fiecare circumscripţie are deputatul său şi poate să-i ceară socoteală ce şi cum face. Am auzit declaraţiile politicienilor de la Chişinău...”
Europa Liberă: …ale domnului Plahotniuc, liderul PD care vrea ca si in Moldova să fie modificat sistemul electoral.
Igor Guz: „..ale domnului Plahotniuc, de trecere la sistemul uninominal. Eu cred, subiectiv, că nu ar fi chiar bine. Dacă ar fi vorba de sistemul mixt, de 50/50, lumea ar putea vota 50% pentru partide şi 50% pe circumscripții uninominale. Moldova e o ţară mică şi 50 de circumscripţii uninominale poate ar fi ceea ce vă trebuie. E doar părerea mea. Repet, ca un deputat ales pe circumscripție uninominală, ştiu care sunt plusurile sistemului. Minusuri întotdeauna există – coruperea. Există riscul să câștige candidaţii care au mai mulţi bani. Legea nu permite, dar știm: corupţie există și în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar cum poate fi stârpită această corupţie?
Igor Guz: „Despre aceasta se poate discuta ore în şir. Dezvoltarea societăţii civile, realizarea faptului că votul nu se vinde, altfel în Parlament vin deputați care fac ce vor, în interese personale. Iar alegătorul, care și-a vândut votul cu 10 sau 20 de dolari, este văzut, scuze, dar spun aşa cum e, ca o oaie sau un berbec cumpărate la piaţă. Sunt mulţi deputaţi care au cumpărat voturile, toţi cunosc aceasta. Justiţia nu lucrează. Ei cumpără alegătorii ca pe nişte berbeci la piaţă. Ai fost cumpărat? Ce pretenţii mai ai dar?!”
Europa Liberă: Vă este clar cine acum e adevăratul conducător al Moldovei?
Igor Guz: „Nu vreau să intru în detalii, dar cred că, totuşi, e domnul Plahotniuc, liderul partidului, ai cărui membri sunt preşedintele Parlamentului şi prim-ministrul şi majoritatea din Parlament. Cred că nu este un secret. Sunt politolog, acum vedem că deja există luptă la nivel local între Plahotniuc și Dodon, care e politician foarte ambiţios şi doreşte mai multe împuterniciri.”
Europa Liberă: Credeţi că ei luptă?
Igor Guz: „Eu aud că sunt prieteni, se împart ş.a., dar la alegerile parlamentare va fi o luptă politică serioasă. Factorul rusesc este prezent şi îl influenţează pe Dodon. Am văzut billboard-ul cu Zinaida Greceanîi, Dodon şi Putin. Înţelegeţi că ruşii duc o luptă geopolitică şi în Moldova. De aceea, va fi o bătălie serioasă pentru Parlament, iar, de facto, pentru puterea totală în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cât prejudiciu aduce propaganda rusă pe teritoriul Republicii Moldova şi al Ucrainei?
Igor Guz: „Noi luptăm cu propaganda rusă. Am interzis toate canalele TV, ziarele, posturile radio ruse.”
Europa Liberă: Şi care sunt rezultatele?
Igor Guz: „Mari. Acum luptăm şi împotriva muzicii ruse. Avem un procentaj de emisie pentru posturile radio ruseşti, un anumit procentaj pentru muzică ucraineană. Efectele sunt mari, omul nu are acest buton rusesc, canalele TV de propagandă. Avem şi canale TV străine, în limba polonă, română, engleză. Unii spun că această restricție nu e democratică. Dar oare e democratic să ucizi 10.000 persoane în Donbas, să fie semănată furtună acolo?”
Europa Liberă: Cineva a spus că după inasprirea legislatiei in Ucraina, ucrainenii au devenit adevăraţi patrioţi ai ţării lor.
Igor Guz: „Nu. Noi, ucrainenii, am devenit mai patrioţi, când am văzut că rușii nu ne sunt frați , că sunt ucigaşi. După Maidan a fost un avânt patriotic, ne-am unit în apărarea patriei. E realitate, voluntarii au făcut donații de zeci de milioane de dolari etc., etc. Dar nu pentru că am interzis canalele TV, ziarele sau posturile de radio ruse, nu. A fost din cauza agresiunii, ameninţării din partea Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Când va fi aplanat conflictul dintre Kiev şi Moscova?
Igor Guz: „Sunt deputat patriot, chiar naţionalist ucrainean, în sensul bun al cuvântului – nu ştiu cum e în Moldova, aici se spune că naţionaliştii sunt unionişti, aveți altă istorie – eu înţeleg, analizând istoria, că niciodată nu vom fi fraţi. Avem o poezie, pe timpul Maidanului foarte populară, o poetesă [Anastasia Dmitruk – n. red.] a scris-o, „Niciodată noi nu vom fi fraţi”, fraţii nu se ucid unii pe alţii. De aceea, cred că trebuie să facem tot posibilul şi imposibilul ca să ne smulgem din „îmbrăţişarea” Rusiei.
Să mergem înspre Uniunea Europeană ideologic, informaţional, militar, economic. Alte opțiuni nu avem. Sondajele de opinie arată că circa 70% din populație este pentru Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, anterior nu au existat mai mult de 50% pro-NATO, dar acum sunt. Da, e complicat. Poate, nu vom adera la NATO în viitorul apropiat, dar ucrainenii acum sunt pro-NATO.”
Europa Liberă: Am auzit pe cineva de la Kiev spunând că militarii ruşi ar putea ataca Ucraina de pe teritoriul regiunii transnistrene.
Igor Guz: „Dacă ar fi o intervenție extinsă...”
Europa Liberă: …Doamne fereşte…
Igor Guz: „…Doamne fereşte. Sigur, sunt temeri, dar ne vom apăra hotarele țării. Baza militară de 1.300 de militari reprezintă o ameninţate.”
Europa Liberă: Despre o eventuală stabilizare în regiune putem vorbi?
Igor Guz: „Acum nu, nici în viitorul apropiat nu. Dacă se omoară oameni în Donbas, dacă acest ecou este şi aici, şi în Crimeea, şi pe alte teritorii, chiar şi în Belarus se vorbește despre aceasta, sigur că nu. Acum e prea complicat.”
Europa Liberă: Şi pe cine se poate miza?
Igor Guz: „Doar pe noi înşine. Nu ne mai bazăm nici pe Uniunea Europeană, nici pe Trump, nici pe Obama. Noi înţelegem că lucrurile depind de armata noastră, de economia noastră ş.a. Contăm pe partenerii occidentali să ne ajute în problemele militare, economice ş.a. Suntem susținuți, însă nu atât cât ne-am dori. Contăm pe forţele proprii.”
Europa Liberă: Sărăcia e mare şi în Moldova, şi în Ucraina.
Igor Guz: „E foarte mare.”
Europa Liberă: In state sarace cetăţenii sunt mai uşor de manipulat?
Igor Guz: „Da. În Ucraina un dolar trei ani în urmă costa opt hrivne, acum e 27, a crescut de trei ori. Aceasta se răsfrânge asupra pensiilor ş.a. Dar noi suntem în război. Nu spun că avem probleme doar din cauza războiului. Avem aceleaşi probleme: corupţia, scandalurile politice, instabilitatea ş.a. Suferim de aceeaşi boală. Ţările Baltice demult au trecut de aceasta. Dar noi, georgienii, armenii, azerbaidjenii... În Belarus e altceva, acolo e dictatură. La noi, totuşi, e democraţie, deși sunt probleme, inclus sărăcie.”
