Spicherul Andrian Candu spune că Partidul Democrat a adunat în zece zile peste 350.000 de semnături în sprijinul inițiativei sale de trecere la alegerea deputaților în circumscripții uninominale. Vorbindu-le jurnaliștilor la o conferință de presă, Candu a afirmat că democrații adună semnăturile „ca să înţeleagă bine ce îşi doreşte cetăţeanul” și să confere „legitimitate” inițiativei de reformă a alegerilor parlamentare. Partidele opoziției critică vehement proiectul de amendare a Codului Electoral, spunând că este un tertip prin care PD vrea să-și asigure menținerea la putere la următoarele alegeri din 2018.
Vladimir Socor: „Noi încă nu ştim dacă guvernarea va insista să aibă un sistem uninominal absolut. Adică, toţi cei 101 deputaţi din Parlament, toţi, să fie aleşi în circumscripţii uninominale sau dacă va ajunge la un aşa-zis pretins compromis, în virtutea căruia jumătate din numărul deputaţilor ar fi aleşi în circumscripţii uninominale şi cealaltă jumătate ar fi aleşi pe liste de partid. Şi într-un caz, şi în altul această schimbare nu numai că nu e necesară, dar ar avea efecte profund dăunătoare. Candidaţii din circumscripţii uninominale ar fi aproape cu siguranţă desemnaţi de la centru de către aparatul politic al conducătorului neoficial al Moldovei, domnul Vladimir Plahotniuc. Aparatul dânsului ar desemna candidaţi în circumscripţiile electorale uninominale. I-ar pregăti de pe acum să fie candidaţi, i-ar asigura cu sprijinul mass-mediei domnului Plahotniuc, cu sprijinul financiar al domnului Plahotniuc. Ei vor fi aproape cu certitudine aleşi. Domnul Plahotniuc, probabil, va alege persoane la nivel local, care au interese de afaceri şi care pot fi cointeresaţi de către autoritatea centrală de la Chişinău să îşi promoveze interesele particulare de afaceri, cu condiţia să asculte, din punct de vedere politic, de autoritatea domnului Plahotniuc. Mai mult decât atât, domnul Plahotniuc ar şi economisi nişte bani. Actualmente sistemul de alegere pe lista de partid implică mari cheltuieli pentru Partidul Democrat, din partea domnului Plahotniuc. Dar dacă domnul Plahotniuc alege nişte oameni bogaţi la nivel local, oameni care au afaceri, pot să finanţeze ei înşişi o bună parte a campaniei lor electorale, atunci, domnul Plahotniuc economiseşte nişte bani serioşi. Dar, în schimb, asigurându-le alegerea prin resurse administrative şi prin sprijinul canalelor de televiziune, dânsul îi va subordona politic şi din punctul de vedere al intereselor personale. Odată ajunşi în Parlament, aceşti deputaţi, care pot să candideze cu etichetă de deputaţi independenţi, vor constitui, desigur, o adevărată falangă care va asculta de domnul Plahotniuc.”
Europa Liberă: Multă lume îşi pune întrebarea cum vor fi create fracţiunile într-un asemenea Legislativ, unde vor veni deputaţii pe circumscripţii uninominale?
Vladimir Socor: „Majoritatea se va putea coagula, deoarece cei mai mulţi din deputaţi, care vor fi candidat cu etichetă de independenţi, se vor regrupa în jurul lui Plahotniuc pentru că
Va avea loc o concentrare a puterii în mâinile celui mai nepopular om din Moldova cu cel mai mare rating negativ şi sub egida probabilă a Partidului Democrat, care, conform sondajelor de opinie, nu ar intra în Parlament, dacă ar candida de sine stătător.
dânşii îi vor datora domnului Plahotniuc alegerea lor. Domnul Plahotniuc îi va coordona. Dânsul va continua să fie coordonatorul majorităţii parlamentare, cum este şi acum. Dar el nu va coordona nişte fracţiuni parlamentare, ci va coordona un număr de deputaţi care vor funcţiona ca nişte atomi. Deci, va avea loc o concentrare a puterii în mâinile celui mai nepopular om din Moldova cu cel mai mare rating negativ şi sub egida probabilă a Partidului Democrat, care, conform sondajelor de opinie, nu ar intra în Parlament, dacă ar candida de sine stătător. Anume acesta este motivul pentru care domnul Plahotniuc doreşte să desfiinţeze sistemul de partide.”
Europa Liberă: Mari îngrijorări sunt şi referitoare la cum se va crea circumscripţii în stânga Nistrului, cum vor vota alegătorii de acolo, ce se va întâmpla cu locurilor care vor fi rezervate, probabil, deputaţilor din regiunea transnistreană.
Vladimir Socor: „Şi aici eu văd un pericol destul de serios, cum se va rezolva problema reprezentării Transnistriei în sistemul politic al Republicii Moldova. Propunerea puterii actuale este de a înfiinţa nişte circumscripţii electorale în Transnistria, dar a nu face alegeri în Transnistria, cel puţin, pentru o vreme şi a lăsa, deci, aceste locuri în Parlament vacante pentru un timp nedeterminat.”
Europa Liberă: Dar dacă aceste locuri sunt lăsate vacante, domnule Socor, cum se va constitui, de exemplu, o majoritate simplă, 50+1 din 101 deputaţi sau fără acele trei-patru locuri oferite pentru deputaţii din stânga Nistrului?
Vladimir Socor: „Nimeni nu poate să răspundă la această întrebare. Va fi haos şi va fi o situaţie de ilegalitate, o situaţie care poate fi contestată oricând şi, sunt sigur că va fi, în tribunale. Locurile rezervate Transnistriei ar fi, în acest scenariu, lăsate vacante. Dar se creează o situaţie care va genera presiuni asupra Chişinăului „să rezolve” problema Transnistriei pentru a ocupa locurile vacante din Parlament. Atâta timp cât vor fi locuri vacante rezervate Transnistriei, şi diplomaţia internaţională, şi domnul Plahotniuc, şi domnul Dodon, în primul rând, vor insista să fie, aşa zicând, rezolvată problema Transnistriei prin introducerea reprezentanţilor Transnistriei în Parlamentul din Chişinău. Chişinăul nu va putea să controleze cine va fi ales în Transnistria pentru a fi trimis în Parlament. Nu maşinăria domnului Plahotniuc îi va desemna pe acei deputaţi. Domnul Plahotniuc poate să realizeze acest lucru pe malul drept al Nistrului, dar nu pe malul stâng. Reprezentanţii Tiraspolului în Parlamentul Republicii Moldova, în acest scenariu, vor fi desemnaţi de către Tiraspol, şi nu în condiţii democratice. Ei vor reprezenta interesele Tiraspolului în mod direct şi interesele Moscovei în mod direct. Pentru că aceşti deputaţi vor fi numiţi sau desemnaţi în mod formal de către conducerea de la Tiraspol, dar în mod indirect de către Moscova. În acest mod se introduce influenţa Moscovei în sistemul politic al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Altă întrebare e cum vor fi create circumscripţii în Diaspora? Pentru că statisticile spun că aproape un milion de moldoveni ar muncii peste hotarele Republicii Moldova, iar ei sunt împrăştiaţi în diferite ţări.
Vladimir Socor: „Nu avem date reale sau date credibile referitoare la numărul moldovenilor care trăiesc în Occident sau chiar în Rusia. Deci, nu putem stabili circumscripţii electorale pentru Diaspora în mod credibil sau în mod real. Puterea actuală din Chişinău deţine nişte date, probabil că aceste date nu sunt nici ele corecte, pentru că nu pot fi complete, dar autorităţile din Chişinău, având monopol asupra datelor statistice, vor jongla cu ele în propriul lor interes. De asemenea, autorităţile din Chişinău au mult mai multe resurse să ia legătura direct cu Diaspora, să trimită reprezentanţi ai puterii în Diaspora să facă propagandă pentru guvernare în Diaspora, decât ar avea reprezentanţii opoziţiei, care sunt săraci, nu au asemenea mijloace. Deci, şi aici câştigă puterea şi câştigă într-un mod necinstit, într-un mod care nici măcar nu poate fi verificat din punct de vedere numeric şi statistic. Mai este o problemă cu Diaspora. Votul Diasporei este o sabie cu două tăişuri. Diaspora din Europa va susţine opoziţia pro-occidentală, iar Diaspora din Rusia îl va susţine pe domnul Dodon sau pe domnul Plahotniuc. Iar Diaspora din Rusia, întâi, că e mai numeroasă decât cea din Occident şi poate fi mobilizată mai uşor de către autorităţile ruseşti. Dacă autorităţile ruseşti îşi pun mintea în mod serios să intervină direct în alegerile din Republica Moldova, atunci ele vor mobiliza la vot pe moldovenii de pe întinsul Rusiei. Şi vom avea mai multe voturi din Rusia decât vom avea din Occident. Deci, atenţiune!, este o sabie cu două tăişuri.”
Europa Liberă: În Parlament deocamdată se pare că nu ar exista consens pe marginea acestui proiect de lege. Credeţi că se vor aduna suficiente voturi ca să treacă, să fie aprobată această lege?
Vladimir Socor: „Da, am văzut că deocamdată nicio fracţiune parlamentară nu susţine această propunere. Dar dacă domnul Plahotniuc creează impresia că doreşte un compromis şi revine la un sistem mixt, în care jumătate din numărul parlamentarilor vor fi aleşi pe liste de partid, atunci cu siguranţă că beneficiarul va fi Partidul Socialiştilor. Acest partid va ieşi pe primul loc în competiţia între listele de partid. De aceea, cred eu, Partidul Socialiştilor poate, din nou, să se alieze situaţional cu partidul
Între Partidul Socialiştilor şi Partidul Democrat al domnului Plahotniuc au loc în mod periodic combinaţii tactice situaţionale
domnului Plahotniuc, aşa cum face de câte ori cele două partide văd avantaje reciproce. Între Partidul Socialiştilor şi Partidul Democrat al domnului Plahotniuc au loc în mod periodic combinaţii tactice situaţionale, cum am văzut atunci când şi-au împărţit licenţele de emisie pentru posturile de televiziune sau cum şi-au împărţit câteva posturi de ambasador recent, sau când omul domnului Plahotniuc a fost numit şef la MoldovaGaz, iar omul domnului Dodon a fost numit şef la sistemul de gaze pe Chişinău. Deci, există aceste combinaţii tactice situaţionale, care apar din când în când, dar cu regularitate. Şi o asemenea situaţie poate să apară, din nou ,dacă domnul Plahotniuc modifică propunerea sa, în aşa mod încât jumătate din numărul parlamentarilor să fie aleşi pe liste de partid. Iar în acest caz Partidul Socialiştilor este în avantaj. Şi aici va continua scenariul pus la cale de domnul Plahotniuc, de a constitui un sistem bipolar în Republica Moldova, în care al doilea partid ca mărime, după cel al domnului Plahotniuc, să fie Partidul Socialiştilor, să aibă loc un spectacol, un show de confruntare permanentă ideologică şi geopolitică între ei, pentru a menţine atenţia opiniei publice pe nişte probleme artificiale, pe nişte probleme care nu interesează pe majoritatea cetăţenilor, pentru a le abate atenţia de la situaţia economică şi socială.”
