Doi deputaţi liberali au părăsit formaţiunea lui Mihai Ghimpu, acuzând lipsa democraţiei interne în formaţiune. Ce semnificaţii are această nici prima, nici se pare ultima migrare?
Your browser doesn’t support HTML5
Transfugii parlamentari și votul uninominal
Cei doi transfugi nu sunt prea cunoscuţi, de aceea, liderului liberal nu i-a fost greu să le minimalizeze meritul şi importanţa în fracţiunea sa, rămasă acum cu doar 11 deputaţi:
„De iure, au fost, de facto, nu au fost. Lumea nu-i cunoaşte. Îi priveşte. Eu ştiu de aceasta de mai demult, încă de când cineva s-a pornit cu torba cu bani. Marele păcat e că tocmai în perioada noastră, când ne declarăm pro-europeni, s-a început umblatul cu torba de a cumpăra deputaţii”, a spus pe un ton calm Mihai Ghimpu, comentând gestul deja foştilor săi colegi de partid.
Analiştii politici au calculat că, dacă s-ar asocia fie şi neformal cu grupul parlamentar al democraţilor, cei doi i-ar aduce acestei formaţiuni tocmai voturile lipsă pentru schimbarea din proporţional în uninominal a sistemului electoral.
Fără liberali, care au spus prin vocea lui Ghimpu că nu vor vota propunerea de modificare de sistem electoral a colegilor lor de coaliţie, democraţii nu au suficiente voturi.
Presupunerea analiştilor e că aceştia au şi început să le caute.
Recent, şi un deputat liberal-democrat a părăsit formaţiunea fostului premier Vlad Filat. Odată cu asta, respectiva fracţiune parlamentară a rămas cu doar 8 deputaţi, faţă de 23 câţi erau la început de legislatură. Dacă s-ar admite că toţi cei 15 transfugi liberal-democraţi vor vota şi ei proiectul democraţilor, spun observatorii, reforma are deja sprijinul necesar ca să fie votată cu 51 de voturi.
Rămâne totuşi o anumită neclaritate, iar aceasta, la părerea analistului Ion Tăbârţă de la IDIS Viitorul, e dacă sistemul uninominal, ce în versiunea propusă de democraţi ar trebui să fie introdus în paralel cu crearea posibilității revocării prin referendum a deputatului care îşi pierde încrederea votanților săi, va suscita sau nu şi o amendare a Constituţiei, o chestiune care se rezolvă prin majoritate constituţională, de 67 de voturi:
„Se adună voturi pentru uninominal. Nu e exclus să mai urmeze şi alţii. Dar aici trebuie de văzut dacă acest lucru este suficient, pentru că până la urmă cumva se trece peste faptul că proiectul presupune şi amendamente constituţionale. Ce nu ar spune autorii de lege, avem articolul 68 din Constituţie, alineat 2, care spune că orice mandat imperativ este nul, şi mai avem articolul 69 din Constituţie, care se referă la încetarea mandatului deputatului, care nu spune nimic despre revocare. Depinde cum vor fi interpretate aceste articole. Dacă vor fi cumva ocolite, putem să considerăm reforma democraţilor ca şi realizată.”
Jurnalistul şi analistul politic Igor Volniţchi atrage atenţia asupra unui alt aspect pe care îl reanimează plecarea celor doi liberali din formaţiunea cu care au ajuns în parlament:
„Un parlament în care majoritatea deputaţilor sunt vulnerabili, poate furniza orice fel de surprize. Niciodată în istoria contemporană a Republicii Moldova nu am mai avut situaţii de acest fel: când peste jumătate din deputaţi să fie atât de modelabili, ca o bucată de plastilină în mâinile cuiva. Aceste mişcări vor continua. Vor continua şi reacţiile. Dar, din păcate, pentru publicul larg astfel de manifestări au devenit obişnuite.”
Concret despre plecarea celor doi liberali, Igor Volniţchi admite că la originea gestului ar putea sta şi dorinţa acestora de a se asocia proiectului politic al lui Anatol Şalaru, liberalul care a plecat din PL la sfârşitul anului trecut, după ce a fost acuzat de Mihai Ghimpu că i-ar submina formaţiunea. Lucrurile se vor clarifica, mai spune analistul, în momentul votului din parlament asupra proiectului democraţilor de schimbare a sistemului electoral.