Procurorii anticorupție au făcut publice interceptările ce ar proba că ministrul liberal al transporturilor, Iurie Chirinciuc, s-ar face vinovat de abuz în serviciu şi corupere pasivă. Acest gest a venit după ce liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că informațiile difuzate joi, 27 aprilie, de Centrul Național Anticorupție nu coincid cu textul ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit înaintată lui Chirinciuc de oamenii legii.
Your browser doesn’t support HTML5
Noi evoluții în dosarul Chirinciuc și reacția PL
Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a explicat că oamenii legii îl au în vizor pe ministrul transporturilor, Iurie Chirinciuc, de mai mult timp. La un moment dat procurorii şi ofiţerii anticorupție au constatat că echipamentul special de înregistrare montat în biroul demnitarului a dispărut, din care cauză au decis să acționeze.
Dosarul pe numele ministrului transporturilor conţine trei capete de acuzare: corupere pasivă, abuzul de serviciu şi extragerea ilegală a resurselor minerale, a adăugat procurorul Viorel Morari. Cel mai probabil, sustragerea echipamentului de înregistrare va fi subiectul unei nou cauze, a anunţat Morari. Însă în ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit se face trimitere doar la acuzarea de corupere pasivă. Pe celelalte capete, procurorii nu sunt gata să înainteze acuzarea, dar materialele ridicate şi declarațiile de la reţinere îi vor ajuta să avanseze cu ancheta.
Procurorul-şef de la anticorupţie, Viorel Morari: „Primul capăt de acuzare, pe care a fost înaintată acuzarea, se referă la acţiuni de corupere pasivă întreprinse de către factorii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, împreună cu alte persoane care desfășoară activitate de antreprenoriat, pentru a determina unii agenți economici să renunțe la contracte de subantrepriză, contra unor procente din valoarea contractului care urma a fi executat. În cazul ministrului era vorba de 5%, în cazul Agenţiei de Stat a Drumurilor – 1%”.
Şeful Procuraturii Anticorupţie Viorel Morari a dispus publicarea unor înregistrări video filmate cu camera ascunsă, pentru a demonstra că acțiunile procurorilor anticorupție şi a ofiţerilor CNA sunt în strictă conformitate cu legea.
Publicarea secvenţelor video a venit ca o replică pentru liderul PL, Mihai Ghimpu, care şi-a apărat colegul, citind în faţa presei din ordonanţa de punere sub acuzare. Ghimpu s-a arătat mirat de faptul că un ministru al unui partid aflat la guvernare să fie reţinut. „Aşa e justiţia în Republica Moldova”, s-a rezumat el aprecieri.
„«Chirinciuc Iurie şi factori de decizie a Ministerului Mediului, folosindu-i-se de prevederile ordinului în cauză, telefonic şi personal influențau factorii de decizie ai administraţiei publice locale de pe întreg teritoriu Republicii Moldova, pentru a facilita accesul agenților economici la extragerea ilicită de substanțe minerale utile – argilă (lut), pentru construcţia, reparaţia, reabilitarea, modernizarea şi extinderea drumurilor publice». Pe cine o corupt ministru, a? Pe cine o corupt? Dealul cu lut? Pot eu acum, ca președinte de partid, ca cetăţean, ca om care pricepe în materia asta, să spun că ministrul Chirinciuc este reţinut pe bună dreptate?”
Procurorul-şef de la anticorupţie garantează că oamenii legii vor merge până în pânzele albe cu lupta anticorupţie, pentru a schimba starea lucrurilor - „Sau schimbăm noi realitatea, sau ne schimbă pe noi”, a afirmat el. Pentru jurista Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice, este suspicios şirul de coincidențe cu reținerea liberalilor, cei care s-au declarat împotriva schimbării sistemului electoral.
„Vom crede asta când vom vedea reprezentanți din toate partidele şi cauze serioase care să meargă până în instanțe. Noi încă nu avem răspuns la atâtea cauze pe care le-au pornit cu mare tam-tam: dosarul lui Shor – unde este Shor până acum? - , care este finalitatea Laundromatului, cine a fost responsabil de miliard, la ce etapă se află recuperările. Astea sunt chestiuni majore. Eu sper doar un lucru, să nu fie asta răfuieli politice şi utilizarea justiției penale pentru a obţine anumite decizii politice”.
Teoretic, oamenii legii pot scoate la lumina reflectoarelor un număr de dosare anticorupție comparabil cu cel din ultimele zile, mai spune Nadejda Hriptievschi, dar procurori sunt cei care urmează să demonstreze că au ieşit de sub ingerința politicului şi că reforma procuraturii a început cu adevărat, nu doar declarativ, mai adaugă experta.