La inițiativa Procuratorii Generale, angajați din cadrul instituției s-au întâlnit lunii cu experți de la Amnesty International Moldova, discuțiile fiind centrate pe rapoartele Amnesty și restanțele sesizate în activitatea procuraturii de observatorii din mediul neguvernamental. Nemulțumirea procurorilor este că evaluările experților ar lăsa loc de interpretare și ar umbri reușitele procuraturii. Despre opiniile diferite ale reprezentaților Amnesty International Moldova și procuraturii de la Chișinău, mai multe de la Tamara Grejdeanu:
În viziunea procuraturii, Amnesty International Moldova prezintă uneori starea de lucruri într-o manieră exagerată, fiind vizat în special Raportul anual privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova.
În acel raport experții constată lipsa de progres în abordarea cauzelor în care se aplică scutirea de pedeapsă pentru aplicarea torturii.
Dovada este următorul fapt: din cele 19 sentințe pronunțate în perioada ianuarie-iunie a anului trecut, doar doi din cei 18 acuzați au primit pedepse de privațiune de libertate pe termen real.
Ion Caracuian, șef al secției pentru combaterea torturii din cadrul Procuraturii generale afirmă că evaluarea prezentată de Amnesty International Moldova minimalizează reușitele instituției, or, spune el, angajații procuraturii au învățat lecția dosarului 7 aprilie 2009, fiind operate în acest sens și un șir de modificări legislative:
„Am modificat codul penal, am plasat în alt capitol tratamentul inuman, care și-a găsit apariție ca infracțiune în premieră. Au fost făcute instruiri, au fost discutate și dezbătute la diferite mese rotunde și conferințe și chiar din afară am fost apreciați că am făcut un progres, adică noi toți ne străduim, noi toți împreună am înregistrat progrese calitative.”
În replică, președintele Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan le-a explicat procurorilor că experții nu contabilizează numărul modificărilor de ordin legislativ, ci analizează starea de lucruri în evoluție de la un an la altul. În opinia sa, faptul că a scăzut cu circa 20 la sută numărul persoanelor care acuză tortură și rele tratamente nu poate fi considerat un progres:
„Faptul că sunt alte proceduri, asta-i bine, faptul că se instruiesc procurorii, la fel. Noi ne uităm nu la procesul legislativ în sine, dar la efectele pe care le generază, și trebuie să recunoaștem că ele nu sunt cele așteptate nici de noi, nici de dumneavoastră.”
Un alt subiect care ar lăsa loc de interpretare în opinia procurorilor este opinia Amnesty International Moldova în dosarul Petrenco. Apărătorii pentru drepturile omului susțin între altele că în acest dosar nu s-a respectat principiul legal de judecare a cauzei într-un termen rezonabil iar sentința nu este una adecvată gravității infracțiunii.
Poziția procurorilor este urmatoarea: finalizarea dosarului a fost tergiversată de apărare.
Cristina Pereteatcu
Directoarea executivă a Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu notează că aceste constatări reies din normele stabilite în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Ea a precizat că acest dosar este doar unul din cele trezesc îngrijorare vizavi de actul justiției:
„Din păcate, ceea ce am văzut noi și au fost și procese mult mai gălăgioase, de interes public major, ele au fost închise, ceea ce iarăși este o încălcare a Convenției CEDO și considerăm în continuare că da, justiția este selectivă, în dependență de cazul care se discută sau se soluționează. Cu atât mai mult vreau să vă spun că numărul persoanelor care se adresează la organizația noastră, el crește, nu descrește, asta este problema.”
Mircea Roșioru
Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor spune că examinarea unor dosare cu ușile închise este o necesitate pe care procurorii au explicat-o neîntârziat:
„De fiecare dată argumentul nostru a fost că în privința persoanelor deduse judecății există cauze în faza de urmărire penală care, de fapt, sunt guvernate de un alt principiu, principiul confidențialității, iar în momentul în care faci publică acea ședință de judecată, riști să deconspiri ceea ce de fapt trebuie asigurat că este confidențial în celălalt proces.”
În 2010, Amnesty International Moldova și Procuratura Generală au semnat un acord de colaborare și deși acest ONG a participat la procesul de reformare a instituției este prima întâlnire de acest fel, axată pe rapoartele Amnesty.
Referindu-se la studiile experților, procurii au preferat să vorbească despre erorile și inexactitățile admise în opinia lor, dar au apreciat totuși instruirile pe care apărătorii pentru drepturile omului le desfășoară prin intermediul Institutului Național al Justiției.