Uniunea Europeană a criticat legislația semnată de președintele rus Vladimir Putin, care dă dreptul guvernului rus să declare „agenți străini” organizațiile de presă care primesc fonduri din străinătate, și să le sancționeze.
Noua lege a fost publicată pe portalul oficial legislativ rusesc în 25 noiembrie.
Maia Kocijancic, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, a spus într-o declarație din 26 noiembrie că „legislația este contrară obligațiilor și angajamentelor Rusiei în domeniul drepturilor omului”.
Kocijancic a numit legea „încă o amenințare la adresa presei libere și independente și a accesului la informație” și „încă o încercare de a reduce spațiul pentru voci independente în Rusia”.
Legea a fost aprobată în unanimitate, în voturi separate, de ambele camere ale parlamentului rus. La doar câteva ore după votul din Duma de Stat, la 15 noiembrie, Ministerul Justiției din Rusia a trimis avertizări mai multor departamente ale postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea.
În scrisori nu se preciza ce restricții vor fi impuse, dar unii deputați ruși au spus că organizațiile de presă vor fi obligate la raportări financiare suplimentare și vor trebui să prezinte materialele publicate ca venind de la un „agent străin”.
Radio Europa Liberă/Radio Libertatea se numără printre cele câteva organizații de presă pe care oficialii ruși le-au avertizat că ar putea fi desemnate agenți străini, pe listă mai aflându-se Vocea Americii, CNN și postul german Deutsche Welle.
Reacționând la știrea că președintele Putin a semnat legea, președintele postului Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, Thomas Kent, a spus: „Nu putem specula pentru moment în privința efectului noii legi, de vreme ce nici o organizație de presă încă nu a fost desemnată în mod specific drept „agent străin”, iar restricțiile ce ar urma să fie impuse unor asemenea „agenți” încă nu au fost anunțate”.
„Vom rămâne credincioși continuării muncii noastre jurnalistice, în interesul furnizării de știri corecte și obiective publicului nostru vorbitor de limbă rusă”, a adăugat Ken.
Legea rusă a fost criticată mai demult și de organizația pentru drepturile omului Amnesty International, care a spus că legislația va da „o lovitură serioasă” presei din Rusia, chiar dacă nu are direct ca țintă presa autohtonă.
Unele oficialități ruse au calificat noua lege drept „un răspuns simetric” la ceea ce ei consideră a fi presiunile americane asupra presei din Rusia.
În 13 noiembrie o unitate din Statele Unite a televiziunii ruse finanțate de stat Russia Today, o companie numită T&R Productions LLC, s-a înregistrat în Statele Unite în baza unei legi vechi de decenii numită „Actul înregistrării agenților străini”.
Ministerul american al justiției ceruse afiliatului RT să se înregistreze ca „agent străin” după ce agențiile americane de informații au stabilit în ianuarie anul acesta că RT și agenția de știri Sputnik, ambele finanțate de guvernul rus, au difuzat dezinformări ca parte a eforturilor guvernului rus de a influența alegerile prezidențiale care au avut loc în Statele Unite în 2016.
John Lansing, președintele Broadcasting Board of Governors, instituția ce administrează emisiunile americane către străinătate, a spus într-o declarație din 25 noiembrie că „orice caracterizare a acestor pași drept reciprocitate pentru acțiunile Statelor Unite distorsionează sever realitatea.”
„Presa rusă, inclusiv RT și Sputnik, e liberă să opereze în Statele Unite și poate fi - și chiar este - retransmisă de televiziuni americane prin cablu și de posturi de radio pe FM. Cu toate acestea, presa americană internațională, inclusiv Vocea Americii și Radio Europa Liberă/Libertatea sînt interzise la televizunile și radiourile din Rusia”, a spus Lansing.
El a afirmat de asemenea: „jurnaliștii noștri sînt hărțuiți de autoritățile ruse și trebuie să înfrunte restricții excesive impuse activității lor”. (MT)