Anatol Golea (despre creditul din Rusia): „indiferent de decizia CC, acești bani nu vor ajunge în R. Moldova”

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe săptămâna aceasta „pe fond”, în legătură cu obiecțiile formulate de opoziția parlamentară la unele prevederi ale acordului de împrumut cu Rusia. Indiferent de viitoarea decizie a Curții Constituționale de la Chișinău, banii rusești cel mai probabil nu vor veni, declară la Europa Liberă jurnalistul și analistul politic Anatolie Golea.

Interviul matinal cu Anatol Golea

Anatol Golea, jurnalist.

Anatolie Golea: „Pentru mine este aproape clar că, indiferent de decizia Curții Constituționale, acești bani nu vor ajunge în Republica Moldova, pentru că a apărut acest scandal neplăcut pentru Federația Rusă, dar și pentru că în Federația Rusă lucrurile s-au complicat. Ține și de pandemia de coronavirus care ia amploare în Rusia, și de prețurile la petrol care continuă să scadă și, conform pronosticurilor, și marca Brent ar putea ajunge aproape de zero în lunile următoare, mai precis în iunie, de aceea Federația Rusă are nevoie de bani. Deși suma nu este foarte mare pentru Federația Rusă, două sute de milioane de euro oricum contează.”

Europa Liberă: Și are acum un motiv în plus să nu dea acest credit?

Anatolie Golea: „Da, Rusia are un motiv în plus, indiferent de decizia Curții Constituționale, să nu dea acești bani. Mai ales pentru că are nevoie de acești bani, Federația Rusă a emis așa-zisele eurobonduri, s-a creditat, a luat credite pe piața internațională la 4%. Și dacă iei la 4%, ceea ce pentru eurobonduri este iarăși un procent bun, pentru că Ucraina anterior a luat, pare-mi-se, la 7,5 sau 7,8%, dar nu are rost să dai cu 2% și să iei de undeva cu 4%. Deci, putem considera că acest credit până la urmă a eșuat.”

Europa Liberă: Cum credeți că s-a ajuns aici, cum a ajuns Igor Dodon să obțină acest eșec de la Curtea Constituțională, pentru că Igor Dodon probabil și-ar fi dorit ca acest credit să vină? Sau credeți că nici el nu mai era sigur că vine acest credit?

Anatolie Golea: „Igor Dodon a insistat ca acest credit să vină, a vrut foarte mult ca acest credit să vină, mai ales anume în acest mod cu prima tranșă în 30 de zile după semnare și a doua tranșă până la 31 octombrie. Vă dați seama că la 31 octombrie, dacă vor evolua lucrurile cât de cât normal, vom fi în plină campanie electorală și cum vor fi gestionați și cheltuiți acești bani vor ști doar Igor Dodon și guvernul.

De asta nu putem spune că nu și-a dorit, cu certitudine și-a dorit foarte mult să aibă acești bani în campania electorală, și anume din partea Federației Ruse. Am văzut cât s-a speculat pe acest moment că primul ajutor vine din Federația Rusă. Ajutor nu înseamnă credit, dar anume așa a spus președintele că acesta este primul ajutor, deși pe data de 17, atunci când s-a semnat, seara târziu a fost publicat acest acord, comunicatul de presă al guvernului, difuzat la ora 12.04 minute, guvernul știa despre toate ajutoarele care vor veni și de la FMI, și de la Uniunea Europeană, și de la Banca Mondială. Deci, toate aceste sume deja fuseseră votate de guvern la acest moment și trimise spre ratificare în parlament în acel proiect de lege privind modificarea legii bugetului.”

Europa Liberă: A subestimat dl Dodon componența Curții Constituționale? Dintr-o parte pare că a fost luat prin surprindere, iar acum aflăm de la un deputat din opoziție, dl Litvinenco, că unii membri ai Curții ar fi filați de instituțiile statului. Nu înțeleg foarte exact la ce instituții se face aluzie, dar ce am putea înțelege de aici?

Anatolie Golea: „Eu nu știu care este situația din Curtea Constituțională la acest moment. Știm că componența acestei Curți Constituționale a fost rezultatul unor scandaluri și târguri politice dintre partidele de dreapta și Partidul Socialiștilor. Până la urmă, lumea a ajuns la concluzia că Partidul Socialiștilor a câștigat acest test, pentru că dl Țurcan a fost ales președintele Curții, or nu este atât de important cine este președinte, pentru că președintele Curții nu mai are două voturi, cum avea cândva.

Nu știu în ce măsură președintele Curții poate influența deciziile pe care le adoptă Înalta Curte, chiar mi-a trezit mai multe nedumeriri activitatea Curții Constituționale actuale pe parcursul acestei jumătăți de an, pentru că nu s-a remarcat prin nimic, nu a examinat mai multe sesizări importante din punctul meu de vedere. Mă refer aici, în primul rând, la sesizarea deputaților Vasile Bolea și Sergiu Litvinenco ce ține de alegeri, cum trebuie să aibă loc alegerile în cazul alegerilor anticipate.”

Europa Liberă: Votul mixt în caz de anticipate sau proporțional...

Anatolie Golea: „Da, conform votului mixt sau celui proporțional. Această sesizare nu a fost examinată nici până în prezent, deși a fost adresată încă în luna septembrie a anului trecut. Curtea nu s-a remarcat, ziceam, prin nimic, acum au adoptat două decizii: ceea ce ține de legea adoptată prin asumare de răspundere de către guvern, ceea ce a trezit întrebări, pentru că eu mă așteptam, de exemplu, că vor fi anulate anumite puncte din acea lege, cele ce țineau de duty-free-uri și țigări ș.a.m.d., dar Curtea a mers atunci pe altă cale.

A doua decizie, indiferent care va fi ea, este iarăși una de rezonanță, de răsunet politic. Urmează să vedem cu ce se va solda și dacă va reuși această Curte Constituțională să facă acei pași importanți care sunt așteptați nu numai de către opinia publică din Republica Moldova, dar și de către organismele europene, în primul rând, Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, dar și OSCE, și Uniunea Europeană pentru a reveni la o normalitate în ceea ce ține de Curtea Constituțională. Nu vreau să mă pronunț asupra independenței, pentru că știm cum s-a format actuala componență a Curții.”

Europa Liberă: A mai făcut o aluzie dl Dodon pe care aș vrea să încercăm s-o descifrăm pe scurt. A zis dlui că, dacă nu veneau banii din Rusia sau nu era semnat acest acord, nu veneau nici cei din UE. Ce vrea să însemne această aluzie?

Anatolie Golea: „Un gest al președintelui Igor Dodon spre Rusia că, uite, noi suntem prieteni și apreciem, în primul rând, ajutorul din Federația Rusă. Vă dați seama că nu este tocmai așa. Despre acest credit se vorbește din luna noiembrie, între timp au apărut și alte ajutoare și credite. Mai fac o dată referire la ședința guvernului din 17 aprilie, de vineri, atunci guvernul știa despre toate creditele, granturile care urmează să vină și de la FMI, și de la Banca Mondială, și de la Uniunea Europeană. Și ele sunt enumerate chiar și în comunicatul de presă publicat pe site-ul guvernului și eu nu cred că este corect să spunem că acesta este creditul nr. 1, iar acesta este creditul nr. 2. Dacă e să mergem pe creditul nr. 1, nr. 2, nr. 3, atunci trebuie să vedem când intră banii. Or, banii de la FMI au intrat în conturile Băncii Naționale a Republicii Moldova, dacă nu mă înșel, pe data de 22 aprilie, încă înainte de a fi ratificat acordul în parlament. Deci, banii, 235 de milioane de dolari au intrat în cont, dar eu nu cred că este principial cine este primul și cine este al doilea, nu suntem la Jocurile Olimpice ca să ne întrecem sau cine dă mai mult și cine dă mai puțin.

Toată lumea are nevoie de bani, se caută, unde se reușește mai bine, unde se reușește mai rău... Eu sunt sigur că Republica Moldova ar fi putut obține mult mai mulți bani de la Uniunea Europeană, de exemplu, acel ajutor din partea Uniunii Europene pentru 10 țări din vecinătatea Uniunii Europene, Moldova a obținut 100 de milioane de euro, ceea ce nu este foarte mult în comparație cu alte țări, aceeași sumă a obținut și Kosovo. Sigur că nu putem să ne comparăm cu Ucraina, care va primi 1 miliard și 200 de milioane, dar se putea și mai mult dacă se insista, dacă se cerea, dacă erau mai cooperanți cei de la Chișinău.

Am observat că prim-ministrul Ion Chicu a făcut un demers către Bruxelles cu solicitarea de a ne acorda ajutor și este bine că a făcut acest lucru. În acel demers a scris că Republica Moldova este disponibilă să respecte Acordul de Asociere și să-și îndeplinească obligațiunile, menționând, totodată, că Guvernul de la Chișinău a dat acord pozitiv ratificării legilor care urmează a fi adoptate în parlament. Este vorba despre niște legi minore, în opinia mea, ceea ce ține de legea privind organizațiile nonguvernamentale și legea privind înăsprirea sancțiunilor pentru acțiuni de spălare a banilor. Și ce a urmat după acea scrisoare a primului ministru?

De ce parlamentul în ședința din 23 aprilie, ședință care a durat peste 12 ore, nu a găsit 10 minute pentru a pune la vot aceste două proiecte de lege, care sunt susținute de Partidul Democrat zis pro-european, dar și de opoziția de dreapta? Deci, în cazul în care aceste două legi erau adoptate, mai rămâneau niște chițibușuri - chiar chițibușuri - și Republica Moldova putea primi a doua tranșă din cele 100 de milioane în sumă de 30 de milioane de euro, dar n-a făcut-o.

Și aici apar mai multe semne de întrebare: chiar ne trebuie bani sau fiecare formațiune - de dreapta, de stânga - acceptă bani, dar numai dintr-o anumită direcție, de la o anumită sursă? Nu suntem noi astăzi în situația când am putea să ne permitem să renunțăm, pentru că, vezi Doamne, banii vin din Est sau din Vest; suntem în situația când vom fi impuși să acceptăm uneori și condițiile nu tocmai cele mai bune, dar pentru a supraviețui în această situație destul de complicată.”

Europa Liberă: Impactul unei eventuale neveniri a banilor din Rusia, pentru că înțeleg de la Dvs. că sunteți ferm convins că nu vor veni acești bani, impactul asupra anului electoral v-ați aventura să-l estimați?

Anatolie Golea: „Nu am zis că sunt ferm convins că banii nu vor veni, am zis că am mari dubii la acest capitol, pentru că situația se schimbă cu fiecare zi, cu fiecare oră și nu este tocmai favorabilă pentru Rusia de a acorda asemenea credite. Care va fi impactul, noi nu putem astăzi aprecia, este prea devreme să spunem ce va fi și cum va fi. Urmează să vedem cum se vor descurca autoritățile cu această pandemie și aici - vrem sau nu vrem - trebuie să le fim suporteri autorităților, pentru că guvernul este cel care este și nu știu dacă și-ar fi dorit cineva dintre politicieni să fie în fruntea guvernului în această situație. De aceea aici trebuie să respectăm deciziile care sunt adoptate, uneori cu întârziere, alteori anticipate, alteori cu critici dure din partea populației, dar trebuie să le respectăm și să fim suporterii deciziilor pentru a depăși această criză.”

Europa Liberă: Mă bucur că ați adus discuția aici, pentru că ultima întrebare pe care voiam să v-o pun era despre postarea pe care ați făcut-o recent pe Facebook. Am văzut că ați etichetat și premierul, și președintele și am văzut că v-a răspuns ambasadorul Uniunii Europene sau a dat un comentariu pe această postare. O postare în care în linii mari, dacă v-am înțeles corect, sugerați autorităților, dacă merg pe linia de relaxare să o facă chibzuit, după exemplul măcar al Slovaciei, pentru că au intrat în măsurile acestea restrictive cam nesăbuit. Și întrebarea mea era tocmai aceasta: nu vi se pare că aceste măsuri de relaxare la care se purcede de astăzi - se vor deschide magazine, se dă liber pentru plimbările prin parc -, nu vi se pare că sunt dacă nu riscante, puțin cam nechibzuite în momentul în care numărul cazurilor de îmbolnăvire este în ascensiune? Nu am auzit o explicație, de ce mergem pe relaxări din moment ce numărul de cazuri crește - și-au dat seama guvernanții că au exagerat atunci când au băgat prea multe restricții, speriindu-se sau știind în ce stare este sistemul medical, iar acum văd că și economia e pe butuci sau ce s-a întâmplat, din punctul Dvs. de vedere?

Anatolie Golea: „Eu cred că de toate câte puțin. Autoritățile văd că acolo unde starea de lucruri este mai relaxată nu sunt extrem de multe cazuri de îmbolnăvire, dar economia funcționează. La început a fost o spaimă ca să nu deturnăm sistemul medical, pentru că dacă aveam 10, 20, 30 de mii de cazuri, așa cum era pronosticul pesimist, pur și simplu sistemul medical nu făcea față. Acum, sistemul medical s-a mai pricopsit cu cele necesare, cu costume de protecție, cu respiratoare, cu măști, cu mănuși, costume ș.a.m.d. și se încearcă să se relaxeze, pentru că autoritățile își dau foarte bine seama că economia deja este pe butuci, deja se resimte, dacă la începutul lui aprilie pentru martie, atunci când au fost două săptămâni de stare excepțională, noi încă nu am resimțit atât de mult, acum când facem totalurile lunii aprilie trebuie să plângem, pentru că situația este foarte și foarte proastă.

Și se încearcă să se relanseze anumite activități economice pentru a majora veniturile la buget, dar evident este că ne vom confrunta cu mari probleme, pentru că nu va fi nici acel flux de valută din străinătate, migranții noștri în mare parte au revenit și continuă să revină acasă, iar acasă nu au de lucru. Starea de lucruri este una foarte complicată și guvernul încearcă să facă față, inclusiv prin contramandarea unor restricții impuse. Să vedem cu ce se va solda.”