Pavel Postică (Promo-LEX): Dacă lăsăm lucrurile așa cum sunt, există riscul ca alegerile să fie invalidate

După ce joia trecută Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege prin care urmează să fie modificat Codul Electoral, ieri comisia juridică a legislativului, dominată de socialiști, a respins, practic cu ridicata, aproape toate amendamentele din partea societății civile și nu numai. În ajun, niște dezbateri asupra modificărilor, organizate de comisie cu reprezentanți ai societății civile și experți, au lăsat loc optimismului că propunerile alternative, altele decât cele provenite de la guvernare, vor fi luate măcar parțial în considerație și propuse pentru a doua lectură. Optimism risipit însă după ce s-a constatat că nu a fost vorba decât de un exercițiu de simulare și că, în consecință, modul în care vor fi organizate și desfășurate viitoarele alegeri ridică mari îndoieli. Un interviu la această temă cu Pavel Postica, coordonator de programe la asociația Promo-LEX.

Interviu cu Pavel Postică

Pavel Postică: „Sinteza amendamentelor, propunerilor și obiecțiilor la proiectul de lege nr. 263 este un document pe 129 de pagini, ca să înțeleagă radioascultătorii câte amendamente au fost. Și eu pot să zic că din aceste amendamente nici 10 la sută nu au fost acceptate. Chiar și aceste 10% acceptate, mai puțin de 10 la sută din ele au fost discutate și prezentate foarte exact, dar acele care au fost respinse, evident, majoritatea care au parvenit de la societatea civilă nici nu au fost prezentate. Pur și simplu s-a menționat că propunerea provenită de la Asociația Promo-LEX, spre exemplu, sau Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte nu se acceptă – la vot sau, în general, nici la vot nu se pune, pur și simplu nu se acceptă propunerea. De la cine? Dacă se vedea că autorul propunerii amendamentului sau obiecției este un alt actor decât este unul afiliat cumva majorității parlamentare, atunci era respinsă. Au fost respinse obiecții de la Centrul Național Anticorupție, au fost respinse propuneri de la Direcția juridică a parlamentului, au fost respinse propuneri de la CCA, deci nu doar de la societatea civilă, ca să fie clar.”

Europa Liberă: Număr impresionant de propuneri, obiecții ș.a.m.d., dle Postică. Pentru ilustrarea mai convingătoare însă, ce ați evidenția ca fiind mai importante dintre ele, poate chiar cruciale, ca să avem o închipuire mai clară a respingerii?

Pavel Postică: „Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai importante propuneri respinse se referă la reforma instituției Comisiei Electorale Centrale. Și atunci când vorbesc despre această reformă, nu zic că astăzi trebuie să schimbăm componența CEC-ului, dar zic că astăzi este cazul să fie aprobată legea ca componența CEC-ului sau modalitatea de nominalizare a membrilor CEC, a mandatului acestora să fie pusă în aplicare în 2021, când expiră mandatul membrilor actuali ai Comisiei Electorale Centrale. Deci, propunerea nu este pentru astăzi, nu este pentru mâine, dar este pentru peste un an de zile, așa cum se recomandă și așa cum se insistă de către Comisia de la Veneția și mai nou inclusiv sau nemijlocit direct de Curtea Constituțională în una din ultimele sale hotărâri cu privire la Codul electoral. Al doilea aspect se referă la activitatea observatorilor, pentru că noi am zis că nu este OK ca pentru observatori să fie stabilite îngrădiri suplimentare și nejustificate în ceea ce privește accesul la listele electorale, în ceea ce privește perioada în care noi putem să activăm, pentru că la momentul de față deja noi am fi putut să ne acredităm în conformitate cu normele existente ale Codului Electoral în calitate de observatori, dar Comisia Electorală Centrală și reiese că deputații din majoritatea parlamentară insistă că nu este bine ca să fie observată perioada preelectorală și postelectorală; nu este bine, bunăoară, ca ambasadele să aibă dreptul să nominalizeze observatori naționali din statul local, ci doar observatori internaționali; nu este clar de ce pentru cultele religioase, care la fel sunt niște organizații necomerciale, până la urmă, ca și noi, este interzisă doar agitația electorală, dar pentru organizațiile necomerciale este interzisă implicarea sub orice formă, o noțiune destul de vagă, care nu este definită în Codul electoral și lasă o largă marjă de interpretare pentru funcționarii electorali, care s-ar putea să fie pe alocuri și rău-intenționați.”

Europa Liberă: Și cum totuși a fost motivată respingerea? Ce argumente ați avut de auzit?

Pavel Postică: „Dar nu s-au prezentat argumente deloc. Asta este problema și asta este partea neplăcută, pentru că eu, în calitatea mea de reprezentant al societății civile, sunt conștient de faptul că eu pot să vin cu o propunere, eu pot să insist, eu pot să depun efort ca să înving pe cineva, dar dacă acel cineva care este responsabil și doar el este în drept să ridice mâna pentru aprobarea sau respingerea unui amendament, vine cel puțin și îmi explică că, uite, eu nu pot accepta opinia ta, fiindcă: 1, 2, 3, 4, 5, atunci eu pot să aplec capul și să zic că da, într-adevăr, m-ai convins sau nu m-ai convins, cel puțin ai încercat să prezinți niște argumente. Ceea ce a fost astăzi (miercuri) în ședința Comisiei juridice a fost, până la urmă, o listare a propunerilor și scuze, dar cam asta mi s-a părut mie refuzul de a accepta propuneri care vin de la persoane sau entități care sunt indezirabile, adică nu sunt apropiați majorității parlamentare, pentru că asta era: nu se acceptă! Nici un fel de argument, nici un fel de explicare, nimic absolut.”

Europa Liberă: De fapt, dle Postică, propunerile alternative provin de unde, din bunele practici, din adresele Curții Constituționale? Care este sursa sau justificarea acestor propuneri, ca să înțelegem mai bine de ce au fost făcute?

Pavel Postică

Pavel Postică: „Depinde de la caz la caz, pentru că eu pot să subsemnez în ceea ce privește propunerile și amendamentele care au fost formulate de Promo-LEX. Ceea ce am făcut noi, reiese din experiența pe care o avem – largă, mare – în domeniul monitorizării procesului electoral. Deci, noi am monitorizat toate scrutinele din Republica Moldova din 2009 până în 2020 și avem o experiență destul de mare în acest sens. Și majoritatea propunerilor noastre vin din experiența pe care o avem. Cu propunerile de la Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte e exact aceeași situație, pentru că în cadrul coaliției sunt colegi care fac și monitorizarea media, au experiență la fel de bogată sau poate mult mai bogată decât noi pe segmentul lor de monitorizare media. Deci, propunerile lor la fel s-au bazat în mare parte pe experiență. Sunt propuneri pur tehnice, care au parvenit de la instituții ale statului. Cum am zis, de la Direcția juridică a parlamentului, Centrul Național Anticorupție, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care la fel au formulat anumite propuneri, bazându-se pe prevederile anumitor legi, la fel pe experiența pe care o au. Dar tot ceea ce facem noi în baza experienței pe care o avem, evident că încercăm să suprapunem peste acele standarde internaționale care sunt aplicate în materie electorală sau trebuie să fie aplicate în materie electorală pentru Republica Moldova și acele avize, adrese, hotărâri ale Curții Constituționale, ale observatorilor internaționali, pentru că ceea ce zicem noi sau am zis de fiecare dată că este o problemă cu transportarea organizată a alegătorilor, exact același lucru l-a subliniat și Curtea Constituțională, exact același lucru a fost subliniat și de către misiunile internaționale de observare a alegerilor. Deci, noi cumva suntem într-un consens cu majoritatea actorilor apolitici care monitorizează sau sunt implicați într-un fel sau altul în procesul electoral.”

Europa Liberă: Totuși în căutarea unei explicații a acestui refuz de a accepta în totalitate aproape propunerile din partea societății civile, sunt asociați cumva reprezentanții societății civile cu opoziția, în sensul larg al cuvântului? Există, de altfel, divergențe de principiu între ce propune Promo-LEX, bunăoară, alte organizații și ce promovează opoziția?

Pavel Postică: „Pot să fie și anumite diferențe de opinie, pentru că, dacă o să urmăriți inclusiv sinteza amendamentelor, propunerilor și obiecțiilor, chiar și în cadrul Coaliției civice pentru alegeri libere și corecte noi pe anumite subiecte poate nu am găsit un consens. Și atunci când nu s-a găsit un consens pe intern între organizațiile necomerciale, noi am prezentat toate propunerile, așa încât să lăsăm la discreția legiuitorilor să aleagă cea mai bună sau cea mai fericită soluție. Și iată nici din așa situație când au fost 2, 3, 4 propuneri alternative, ei au decis pur și simplu să respingă orice propunere alternativă.”

Europa Liberă: Va fi, în consecință, dle Postică, Legea electorală mai bună pentru cineva și mai puțin bună pentru altcineva sau se poate constata că absența acestor amendamente va decredibiliza, în general, viitoarele alegeri?

Pavel Postică: „Sincer, eu deja nu mai știu ce concluzii să-mi fac după această operativitate, pentru că ea îmi trezește mai multe semne de întrebare și, respectiv, în urma acestor semne de întrebare apar mai multe scenarii posibile de desfășurare a situației. Unul din scenariile posibile ar fi cel similar cu elaborarea și aprobarea legii cu privire la organizațiile societății civile, așa-zisa lege a organizațiilor necomerciale. S-a discutat foarte mult, până la urmă s-a ajuns la un consens în parlament, s-au votat anumite propuneri, s-a aprobat un text, s-a expediat dlui președinte pentru promulgare și în baza unui singur comentariu din partea unui actor din sfera necomercială acest proiect de lege nu a fost promulgat. S-ar putea să fie la fel și în cazul acestui proiect de lege, să zică că, uite, dacă n-a fost atins un consens în parlament, dar, mă rog, majoritatea parlamentară a promovat acest proiect de lege și nu a fost susținut de opoziție, lăsăm lucrurile așa cum sunt. Și atunci, dacă lăsăm lucrurile așa cum sunt, este destul de grav, pentru că există un pericol destul de mare ca, în cazul în care vor fi repetate anumite scenarii care au avut loc în anul 2016 sau în 2019, aceste alegeri să nu fie recunoscute și să fie invalidate de Curtea Constituțională, pentru că Curtea Constituțională a înaintat acele adrese și ele nu au fost soluționate. Și faptul că ele nu vor fi soluționate nici acum, înseamnă că planează suspiciuni că pot apărea situații care pot fi interpretate de Curtea Constituțională așa încât să ducă la invalidarea alegerilor dacă vor fi prezentate probe suficiente care să confirme aceste lucruri. Al doilea scenariu este că se pedalează cât mai rapid datorită factorilor obiectivi, pentru că este sfârșitul sesiunii parlamentare și nu mai avem atât de mult timp la dispoziție, întrucât sesiunea parlamentară trebuie să se încheie la 31 iulie și atunci este și logică graba deputaților, dar era exact la fel de logic să mai piardă un pic de timp și să ne explice de ce resping anumite propuneri ale noastre, timp mai este până la 31 iulie, adică doar dacă nu se încheie sesiunea parlamentară zilele apropiate.”

Europa Liberă: Este de presupus că proiectul respectiv de modificare a Codului electoral va fi adoptat poate chiar joia asta. Ce credeți că poate să mai urmeze? Ce se poate întâmpla sau ce se mai poate face ca acest scenariu, apreciat de mulți ca prost, să nu ajungă la un poate mai puțin bun sfârșit?

Pavel Postică: „Eu am zis că un scenariu ar putea fi nepromulgarea legii de către dl Dodon, ca să zică că, dacă nu este consens, înseamnă că el nu promulgă această lege; al doilea scenariu ar putea fi ca dl președinte Dodon să promulge legea, această lege să fie publicată în „Monitorul Oficial”, dar să fie contestată la Curtea Constituțională. Și, nu în ultimul rând, ar putea să fie și al treilea scenariu în care inclusiv deputați din majoritatea parlamentară să se opună votării acestui proiect de lege în lectura a doua. Eu m-aș aștepta și la un astfel de scenariu, deoarece atunci când s-a votat proiectul în prima lectură deputații Partidului Democrat au zis că noi de principiu votăm acest proiect de lege în prima lectură, dar deja voi în cadrul Comisiei juridice discutați punctual fiecare subiect, fiecare propunere, dar aceste discuții au lipsit. Dacă deputații Partidului Democrat vor accepta această mimare a unor consultări publice și a unor discuții cu argumente pe fiecare propunere sau amendament în parte, atunci îmi pare rău, dar noi nu avem altceva de ales decât să acceptăm ceea ce este. Ei sunt reprezentanții noștri în puterea legislativă, ei sunt în drept să modifice legislația.”

Europa Liberă: Dar de ce totuși președintele Dodon ar avea nevoie de acest joc oarecum foarte sofisticat, mai întâi încurajând partidul care îl susține să mimeze, să simuleze și dezbateri, și întregul proces democratic de promovare a unui proiect de lege, ca pe urmă, la un moment dat, iată cum presupuneți Dvs., într-o anumită variantă să spună că nu va promulga legea adoptată?

Pavel Postică: „Pentru ca în acest caz, probabil, responsabilitatea, cel puțin morală, pentru neacceptarea acestui proiect de lege să fie pusă pe seama opoziției și pe seama organizațiilor societății civile care critică acest proiect de lege. S-ar putea să ne trezim cu un scenariu în care să zică: „Tot voi ați cerut ca acest proiect de lege să fie discutat mai mult”. Deci, din persoană care vii cu intenții bune, nobile, de bună-credință de modificare a anumitor legi să te transforme într-un țap ispășitor care până la urmă devine responsabil pentru faptul că un proiect 90% bun, cum se zice, nu a trecut din cauza insistenței pe anumite 10% care, din punctul lor de vedere, nu sunt conceptuale sau principiale.”