Amendamentul la legea procuraturii care prevede evaluarea procurorului general și eventuala lui demitere a fost avizat pozitiv de comisiile parlamentare și se așteaptă să fie votat mâine în prima lectură în plen. Aviz pozitiv a primit și inițiativa ce prevede numirea șefului Centrului Național Anticorupție fără concurs și demiterea lui cu majoritatea voturilor din legislativ. În cadrul dezbaterilor de la comisia juridică, numiri și imunități, socialiștii au criticat noua putere că vor să-și pună în grabă oamenii lor în funcții, că ar ignora cerințele de transparență revendicate anterior, că nu ar ține cont nici de opinii ale experților străini la acest subiect și chiar de precedente la Curtea Constituțională.
Your browser doesn’t support HTML5
Mecanismul de evaluare și demitere a Procurorului General: pro și contra
Grupul parlamentar al comuniștilor și socialiștilor se declară îngrijorat de ceea ce califică drept „un proces foarte periculos de supunere a instituțiilor de drept unui partid politic”. Parlamentarii de opoziție invocă drept dovadă graba, netransparența și lipsa expertizei internaționale a amendamentelor ce vizează posibilitatea de demitere a procurorului general, în cazul numirii și destituirii șefului Centrului Național Anticorupție și în cazul modificărilor la legislația Autorității Naționale Anticorupție, care la fel propune posibilitatea de revocare a președintelui și vicepreședinților pe motive de management defectuos și neexecutarea obligațiilor de serviciu.
Deputatul PSRM Vasile Bolea a declarat că inițiativele PAS nu iau în calcul hotărâri recente ale Curții Constituționale. Bolea în legislativul trecut a fost șeful comisiei parlamentare pentru numiri și imunități, una din comisiile de bază, și a fost autor al unor decizii care au fost anulate de Înalta Curte, inclusiv pentru încălcarea procedurilor:
### Vezi și... ### Legile justiției: „graba strică treaba” sau „cu cât mai repede, cu atât mai bine”?„Ceea ce se face acum, așa o grabă, o sesiune extraordinară, cu niște proiecte de legi care, de fapt, sunt crude denotă doar un simplu fapt că ei vor cât mai repede, fără concursuri, cu ușile închise, cu microfoanele și camerele stinse, să acapareze justiția și să-și pună persoane docile în fruntea acelor organe pe care ei le consideră că i-ar ajuta mai departe să acapareze tot în acest stat. Ceea ce au desenat ei în aceste proiecte de legi sunt multe lucruri care contravin Constituției, cu încălcarea procedurilor”.
Un alt socialist, Corneliu Fruculiță a acuzat noua guvernare că îi vrea „capul” lui Alexandru Stoianoglo pentru a zădărnici ancheta în ce privește frauda bancară. Fruculiță declară că de reforma justiției trebuie să se ocupe profesioniștii, nu politicienii.
De cealaltă parte, reprezentanții noii guvernări spun că pentru trenarea unor dosare șefii autorităților responsabile trebuie să răspundă, inclusiv cu demiterea din funcție, dacă e cazul.
Pornind de la precedentele declarate neconstituționale, ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, a spus că inițiativele lui și ale colegilor țin cont de greșelile anterioare. În versiunea lui Vasile Bolea, evaluarea procurorului general propusă de socialiști urma să fie făcută de comisia de selectare, cea care l-a propulsat în post, pe când în noua redacție se propune ca organul de autoadministrare a sistemului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, să înfăptuiască verificarea de rigoare. Proiectul nu necesită modificarea Constituției, a mai accentuat Litvinenco, deoarece posibilitatea de demitere deja există în legea fundamentală, doar va prevedea mecanisme de evaluare suplimentare:
„Decizia cu privire la aplicarea unui calificativ la evaluarea performanțelor, aplicarea unei sancțiuni, de exemplu, avertisment, mustrare, eliberare o va lua exclusiv Consiliul Superior al Procurorilor, nu o vom lua noi, ca parlamentari, n-o voi lua eu, ca ministru, dar lucru acesta va ține de competența Consiliului Superior al Procurorilor, exact așa cum prevede și cum rezultă din textul Constituției țării. Proiectul vine să restabilească un echilibru între drepturile și obligațiile procurorului general, astfel încât pe parcursul mandatului acesta să ia decizii responsabile și în interesul oamenilor”.
### Vezi și... ### Lupta cu corupția și „onoarea” ProcuraturiiDeputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare juridice, a explicat că în cazul șefului CNA s-a renunțat la concurs ținând cont de experiența trucării unor astfel de selecții în urmă cu doi ani, când fusese acceptat compromisul coabitării cu socialiștii. Anume în urma unui astfel de concurs disputat a fost selectat actualul procuror general, iar scandalul iscat a dus la demisia guvernului Maiei Sandu:
„În ultimii ani au fost adoptate un șir de legi care în mare parte corespund cu standardele internaționale și cu cele mai bune practici europene. Am asigurat un grad foarte înalt de independență instituțiilor, totodată această independență nu este echilibrată cu responsabilitatea conducătorilor acestor instituții pentru rezultatele livrate. Astfel încât ne pomenim în situația când conducătorii acestor instituții nu fac față sarcinilor și totodată nu pot fi demiși din funcție decât pe niște temeiuri formale”.
În mediul experților, cea mai populară pare să fie opinia că vremea jumătăților de măsură a trecut și se impun acțiuni extraordinare. Unii juriști au sugerat că poate ar fi cazul ca funcția de procuror general și cea de ministru al justiției să devină una singură, cum este în mai multe state. Astfel s-ar evita discuțiile interminabile privind politizarea instituției sau apărarea independenței unui post care e tot mai greu de separat de mediul politic.