Petru Lucinschi despre anii Independenţei

Petru Lucinschi

Fostul preşedinte Petru Lucinschi a reapărut în lumina reflectoarelor, după o sincopă îndelungată. Într-o emisiune a postului TVC 21, fostul şef al statului a făcut un bilanţ al celor 30 de ani de Independenţă. Mărturisesc că ceea ce ne-a spus Lucinschi nu mi-a provocat nici o revelaţie, ba chiar m-a întristat. Lucinschi ne-a spus următoarele: după 30 de ani nu s-a făcut încă o analiză profundă a traseului parcurs de RM şi nu există un consens în privința proiectului de țară, noi n-am discutat niciodată ce fel de casă construim. Petru Lucinschi a mai spus:

Your browser doesn’t support HTML5

Petru Lucinschi despre anii Independenţei

„Ne integrăm în Europa și totul o să fie bine”, așa gândeau moldovenii în 1991. Dar noi eram lipsiți de cunoștințe profunde despre cum se face viața prosperă, în condițiile noi. Noi nu știam cum se trece de la socialism la capitalism. Era pentru prima oară în istorie. Ne-am format niște iluzii, niște așteptări, și pe urmă au venit dezamăgirile. La fiecare patru ani, cetățenii au avut așteptări pentru că actorii politici au venit cu promisiuni care nu au fost îndeplinite…”

### Vezi și... ### „Fără clișee” sau cum s-a realizat documentarul „Drum de țară - Moldova, 30 de ani”

Aşadar, nimic nou sub soare, nişte idei pe care le-am tot auzit de-a lungul anilor de foarte multe ori, un bilanţ deloc insolit. Eu mă aşteptam, totuşi, ca domnul Lucinschi să vorbească mai mult despre propriile greşeli, despre propria sa vinovăţie, despre ce trebuia să facă el în 1996-2000 şi nu a făcut. Fostul preşedinte pronunţă deseori cuvântul „noi”, dar eu aş fi preferat să vorbească mai mult despre sine însuşi. Păi, nu cumva unul dintre actorii politici care a venit cu promisiuni ulterior neîndeplinite este chiar el, Petru Lucinschi?

„Noi n-am discutat niciodată ce fel de casă construim…”, spune Lucinschi. Păi, de ce, în calitate de şef al statului, nu a încercat să discute toată ziulica despre asta? Poate cineva era să ciulească urechea…

Dincolo de aceste confesiuni care, repet, frizează banalitatea, un lucru rămâne cert: cei care au fost la putere în acest răstimp s-au descurcat foarte bine, au avut şi au venituri şi pensii bune, pe când simplii cetăţeni au dus o luptă crâncenă cu sărăcia şi problemele cotidiene. Deci, în ciuda eşecurilor, unora le-au priit aceşti 30 de ani de brambureală.