Evoluțiile principale:
- Rusia a testat cu succes sâmbătă mai multe tipuri de rachete strategice: rachete balistice hipersonice strategice, rachete de croazieră, și rachete balistice cu capacități nucleare, ca parte a unui exercițiu militar planificat, a anunțat Kremlinul într-o declarație citată de agențiile internaționale de presă. „Toate rachetele și-au atins țintele, confirmându-și obiectivele de performanță”, se spune în declarația de la Kremlin, care adaugă că la manevre au luat parte bombardiere Tu-95 și submarine. Mai multe detalii AICI.
- Participanții la Conferința de securitate anuală de la München au au avertizat ferm Rusia asupra consecințelor unei invazii a Ucrainei. Vicepreședinta Statelor Unite Kamala Harris: invadarea Ucrainei va avea ca rezultat nu numai sancțiuni economice usturătoare, dar și întărirea flancului estic al NATO. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg: Moscova confruntă Alianța Nord-Atlantică cu cereri despre care știre că NATO nu le poate îndeplini. Cancelarul german Olaf Scholz: un atac rusesc al Ucainei ar fi o „greșeală serioasă”, cu mari „costuri politice, economice și geostrategice”. Premierul britanic Boris Johnson: Occidentul trebuie să dea dovadă de unitate, dacă dorește să-l convingă pe președintele Putin să evite o invazie „catastrofică” a Ucrainei
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ia parte la Conferința pe teme de securitate de la München pe 19 februarie, a anunțat oficiul prezidențial de la Kiev, în ciuda avertismentelor americane privind o invazie rusească. În declarația oficiului prezidențial se precizează că președintele ucrainean se va întoarce acasă în aceeași zi. Apariția programată a lui Zelenski a fost urmărită îndeaproape, din cauza tensiunilor ridicate generate de masiva concentrare de forțe rusești la granițele Ucrainei. Oficiul său a insistat însă că situația din estul Ucrainei „este sub control deplin”.
- Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, șefii de facto ai regiunilor separatiste Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, au anunțat separat în 19 februarie mobilizarea generală. Mobilizarea generală are loc pe fundalul creșterii în intensitate în ultimele zile a violențelor de-a lungul liniei de contact între forțele ucrainene și separatiștii din regiune, ceea ce a făcut să crească temerea Occidentului că Moscova ar putea folosi aceste ciocniri drept un pretext ca să atace Ucraina. Mobilizarea generală are loc după ce pe 18 februarie separatiștii au început evacuarea civililor din regiune spre sud-estul Rusiei. Mai multe AICI.
- Președintele Statelor Unite Joe Biden a spus că e „convins” că președintele rus Vladimir Putin a luat decizia de a invada Ucraina săptămâna viitoare. Biden și-a exprimat însă speranța că se va putea ajunge la o soluție diplomatică. „În acest moment, sînt convins că el a luat decizia” să invadeze Ucraina, le-a spus Biden jurnaliștilor la Casa Albă, după o video conferință de 45 de minute cu omologii săi europeni. El a adăugat că secretarul de stat american Antony Blinken se va întîlni în Europa cu șeful diplomației ruse Serghei Lavrov în 24 februarie, în încercarea de a găsi un compromis care să prevină războiul.
Întrebările-cheie:
Ce fac trupele ruse?
Rusia susține începând de marți, 15 februarie, că a început să retragă trupe din apropierea graniței cu Ucraina, dar occidentul spune că tendința ar fi inversă, anume că numărul trupelor rusești ar fi ajuns la 150.000 (în urmă cu două săptămâni se vorbea de 100.000). Rusia a publicat imagini cu pretinse retrageri de trupe și tehnică militară din Crimeea anexată de la Ucraina în 2014. Alte imagini, din satelit, circulate în occident. sugerează însă că acumularea de trupe și tehnică de luptă în vecinătatea Ucrainei continuă. Rusia continuă să spună că nu plănuiește vreo invazie, dar amenință mereu cu o ripostă dacă occidentul nu-i răspunde cerințelor de securitate care includ neprimirea Ucrainei în NATO și retragerea militarilor occidentali, mai ales americani, din estul Europei.
Your browser doesn’t support HTML5
Exercițiile navale rusești inflamează temerile că Ucraina ar putea fi „sufocată pe calea mării”
Cum merge diplomația?
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus joi la Bruxelles, la un summit ad-hoc pe tema ucraineană, că diplomația „încă nu și-a spus ultimul cuvânt”. În caruselul diplomatic, europenii joacă rolul prim. După Franța și Germania, și Italia s-a înscris săptămâna aceasta în cursa diplomatică pe traseul Kiev-Moscova. Ministrul de externe de la Roma, Luigi di Maio, a spus joi la Moscova că se pregătește o întrunire tot în capitala rusă între Vladimir Putin și Mario Draghi, premierul Italiei. Italia este considerată, dintre democrațiile vest-europene, una dintre cele mai apropiate de Rusia.
Ce face NATO?
Ca și Statele Unite, NATO se pronunță mai degrabă sceptic în privința deschiderii reale a Rusiei spre dialog, acuzând-o că tăinuiește adevărul în privința acumulării de trupe de la granița cu Ucraina. Alianța nu doar că nu a dat curs somațiilor ruse să retragă forțe din estul Europei, dar a anunțat consolidarea pe termen lung a flancului său estic, inclusiv prin constituirea unui grup de luptă permanent în România, condus de francezi. Între timp, ministerul german al apărării a spus că își pune în stare de alertă ridicată trupele din cadrul forței NATO de reacție rapidă, pentru a putea fi desfășurate repede, dacă escaladarea tensiunilor cu Rusia va face necesară activarea forței de răspuns a Alianței Nord-Atlantice.
Cum privesc situația ucrainenii?
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că primirea în NATO este un vis îndepărtat pentru Kiev. Vorbind la Mariupol, el a spus că „nu ucrainenii decid când intră în NATO”. Declarații asemănătoare a făcut și după vizita la Kiev, luni, 14 februarie, a cancelarului german Olaf Scholz. În vreme ce devine tot mai vizibilă posibilitatea amânării „visului NATO”, Ucraina primește, pe de altă parte, o nouă injecție macro-financiară de 1,2 miliarde de euro de la UE. Miercuri, când unii așteptau invazia rusă, ucrainenii au demonstrat la scară națională pentru unitate.
Care este riscul pentru Moldova și ce face Chișinăul?
Moldova are trupe rusești staționate în Transnistria și rămâne în mare măsură dependentă energetic de Rusia. Ca și Ucraina, Moldova primește periodic de la Moscova mesaje că nu trebuie să se apropie de NATO – chiar dacă este neutră prin Constituție. Pe fondul escaladării crizei ucrainene, președinta R. Moldova Maia Sandu și-a exprimat solidaritatea cu „țara vecină prietenă”. Înaintea agravării crizei, Ucraina a spus că Rusia ar putea folosi Transnistria ca să însceneze un fals conflict care să-i justifice o invazie în Ucraina. Autoritățile moldovene au spus că sunt gata, le nevoie, să primească refugiați din Ucraina. Aliații guvernării PAS din UE (grupul PPE din Parlamentul European, de ex.) încearcă să folosească criza ucraineană pentru îmbunătăți și mai mult imaginea de poveste de succes a Moldovei în Parteneriatul Estic.