Trei măsuri pentru economisirea energiei: pe cine vizează și ce controverse ridică

Cele 15 măsuri, propuse dezbaterilor publice în perioada 2-5 august, sunt văzute cu ochi buni în mediul de experți, totuși, cu unele excepții. Câteva propuneri au trezit controverse legate de eficiența versus riscurile pe care le comportă.

Organizarea învățământului la distanță/online, timp de 10 zile pe lună

Această măsură nu ar fi o experiență nouă pentru Republica Moldova, pentru că în pandemie, școala a trecut pe online de mai multe ori, pentru a limita răspândirea infecțiilor cu COVID-19. Ministerul Educației a organizat instruiri pentru cadrele didactice, dar în pofida eforturilor de alfabetizare digitală, marea majoritate a profesorilor se declară adversari ai studiilor online. De aceeași părere sunt și cei mai mulți dintre părinți și elevi. Și au mai multe argumente:

• Educația virtuală îi pune în dificultate pe profesori și pe elevi care nu reușesc să asimileze informația, inclusiv pe cei care nu se pot conecta la ore, în lipsa echipamentelor necesare;
• Învățământul la distanță nu este eficient și scade calitatea studiilor;
• Școala online pune presiune suplimentară pe umerii părinților, deoarece au cheltuieli mai mari și sunt nevoiți să meargă la serviciu şi să-şi lase copiii acasă, nesupravegheați.

Un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP) despre „Calitatea educației în condiții de criză sanitară” arată că 80% din părinți vor ca lecțiile să se desfășoare cu prezența elevilor în sălile de clasă. În cazul familiilor cu un nivel socioeconomic scăzut, se atestă un nivel alarmant de excluziune digitală, de până la 30%.

„Pentru elevii de vârste mici și mijlocii, învățământul la distanță nu este eficient”, declara într-un interviu pentru Europa Liberă, Anatol Gremalschi, coordonator de programe în cadrul IPP.

Un protest al părinților față de învățământul online, Chișinău, 2 septembrie, 2021

Pe parcursul celor peste trei ani de pandemie, decizia autorităților de a trece temporar la învățatul de la distanță a fost criticată de fiecare dată de părinți. Mobilizaţi de organizaţia neguvernamentală „Părinți Solidari”, mulți dintre ei au protestat în fața guvernului, cerând renunțarea la orele online.

Chiar și în condiții de criză energetică, această măsură ar trebui aplicată în cel mai pesimist scenariu și doar în școlile care se încălzesc pe gaze naturale, este de părere Ion Muntean, expert asociat în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.

Sistarea iluminatului stradal pe timp de noapte, după ora 23:00

Prezentând această măsură, autoritățile nu au explicat unde anume se va aplica și ce economii estimează. Expertul în energetică Ion Muntean crede că ar fi vizate întâi de toate orașele mai mari, pentru că „majoritatea localităților din R. Moldova nu au iluminat stradal”.

Datele Biroului Național de Statistică arată că la nivel de țară, în 2021, gradul de iluminare a străzilor orășenești constituie circa 79%, cel mai bun nivel de iluminare fiind în municipiul Chișinău și localitățile urbane din UTA Găgăuzia. La polul opus, cele mai puține porțiuni stradale iluminate sunt în orașele din regiunea de nord și centrul. Situația din localitățile rurale nu este prezentă în statistica oficială.

Ion Muntean susține că deconectarea iluminatului stradal pe timp de noapte comportă serioase riscuri de securitate publică. Totuși, în opinia lui, această măsură ar putea fi aplicată pentru a nu „se ajunge la nevoia deconectării altor consumatori, inclusiv a celor protejați de lege, printre care consumatorii casnici și instituțiile sociale”.

„Pe siguranța publică nu trebuie de economisit”, a scris pe o rețea de socializare, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru. El a explicat că în criminologie se constată că „în spațiile publice neiluminate incidența infracțiunilor este cu 20% mai mare, în comparație cu spațiile publice iluminate”.

Reducerea temperaturii agentului termic centralizat cu până la 10%

Această măsură se va răsfrânge asupra cetățenilor conectați la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică din municipiile Chișinău și Bălți, adică asupra celor peste 500.000 de beneficiari ai serviciilor prestate de Termoelectrica și asupra celor 32.000 de consumatori casnici, 35 de școli, 22 de grădinițe, nouă instituții medicale și 475 de agenți economici din Bălți, asigurați cu energie termică de CET-Nord.

Aplicarea acestei măsuri va duce la creșterea consumului de energie electrică, susține Ion Muntean, expert asociat al Institutului „Viitorul”. El spune că unii consumatori vor folosi surse suplimentare de încălzire, cum ar fi reșourile electrice, mai ales cei din blocurile de locuințe unde se atestă o problemă mai veche și anume o diferență mare de temperatură între apartamentele de la etajele superioare, unde este prea cald, și cele inferioare, unde este frig pe timp de iarnă.

Autoritățile mizează și pe sprijinul populației, una dintre măsurile prevăzute în plan fiind informarea cetățenilor privind modalitățile de reducere a consumului. Este ceea ce recomandă și experții, care sunt de părere că în Republica Moldova nu există o cultură a consumului eficient de resurse energetice.