Este vorba despre un dosar ce vizează acțiunile ilicite ale procurorilor împotriva Domnicăi Manole din 2016, în perioada în care aceasta era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.
Hotărârea CSJ a fost emisă în lipsa părților.
Domnica Manole nu a comentat, deocamdată, hotărârea CSJ. Inițial, ea ceruse despăgubiri în valoare de 1 milion de lei.
Ce a stabilit hotărârea CSJ
Hotărârea CSJ notează că au fost admise recursurile Procuraturii Generale şi ale Ministerului Justiţiei – instituții chemate în instanță de Domnica Manole având drept temei „repararea prejudiciului moral”, cauzat de „acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instanţelor judecătoreşti”. Documentul descrie amănunțit, pe aproape 30 de pagini, fondul dosarului și dictează „diminuarea sumei” de la 800.000 de lei la 300.000 de lei, menținând restul prevederilor hotărârilor anterioare ale instanțelor ierarhic inferioare – Curtea de Apel Chişinău (13 iunie 2023) şi Judecătoria Chişinău, sediul Centru (08 februarie 2023).
Completul de trei magistrați de la CSJ a stabilit, între altele, că suma de 800.000 de lei, încasată de către prima instanță și menținută de instanța de apel, „este una disproporționată în situația juridică analizată.”
Instanța a mai stabilit că despăgubirile trebuie să aibă „efect compensatoriu”, dar nu să constituie „nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.” Judecătorii au mai stabilit că în privința Domnicăi Manole nu au fost comise anumite încălcări procesuale care să justifice acordarea unor despăgubiri mai mari decât în alte situații comparabile juridic.
Pe ce s-a plâns Domnica Manole
Europa Liberă a scris anterior despre etapele examinării dosarului Domnicăi Manole. Reamintim că aceasta reclamase că fusese urmărită penal ilegal în 2016, când încă era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.
Ea obligase, printr-o hotărâre judecătorească, Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) în contextul în care opoziția își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Referendumul așa și nu a mai fost organizat.
Procurorii au acuzat-o că a luat o decizie nedreaptă și, prin urmare, judecătoarea a fost demisă. Acuzatorii de stat au susținut că hotărârea judecătorească luată de Domnica Manole a fost scrisă de Andrei Năstase, liderul de atunci al PDA.
Pretențiile Domnicăi Manole au ajuns într-un dosar abia în 2018. În iulie 2019, procurorul Eugeniu Rurac a renunțat la acuzațiile împotriva Domnicăi Manole, motivând că acestea nu au fost confirmate prin probe. Ca urmare, Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Domnica Manole a declarat atunci că o astfel de decizie ar fi fost imposibilă dacă în R. Moldova nu s-ar fi schimbat guvernarea, în situația în care blocul politic ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate cu Platforma Demnitate și Adevăr) împreună cu Partidul Socialiștilor preluaseră puterea de la Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
După ce a fost achitată, Domnica Manole a candidat pentru postul de judecător la Curtea Constituțională (CC). Concursul organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a fost câștigat de Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, însă deputații i-au numit în funcțiile de judecători la CC pe Vladimir Țurcan și Domnica Manole.
În martie 2020, Domnica Manole a devenit președintă a CC, în locul lui Vladimir Țurcan.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te