Mai mulți lideri occidentali care au comentat loviturile americane și israeliene din Iran au subliniat că regimul de la Teheran a creat singur premise pentru o asemenea evoluție, dar au făcut totodată apel la moderație și la protecția civililor.
Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă atacuri asupra Iranului, împingând Orientul Mijlociu într-un nou conflict care, potrivit președintelui Donald Trump, dar și premierului israelian Benjamin Netanyahu, va pune capăt amenințărilor la adresa securității Statelor Unite și aliaților lor și va oferi iranienilor șansa de a-și răsturna conducătorii.
Marea Britanie, considerată cel mai apropiat aliat al SUA, a declarat sâmbătă că Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte arme nucleare și că este gata să-și apere interesele, în urma atacurilor Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului.
O sursă guvernamentală citată de Reuters a declarat că Marea Britanie nu a participat la atacuri și că premierul britanic Keir Starmer a ținut o ședință de urgență.
Starmer urma să discute cu omologii săi francezi și germani după ședință, în cadrul unei serii de convorbiri telefonice cu aliații.
Președintele francez Emmanuel Macron a solicitat sâmbătă o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, afirmând că izbucnirea unui război între Statele Unite, Israel și Iran are „consecințe grave” pentru pacea și securitatea internațională.
Macron a discutat separat cu liderii Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Iordaniei și cu președintele regiunii autonome Kurdistan, a declarat biroul său.
Franța este pregătită să mobilizeze resursele necesare pentru a-și proteja partenerii cei mai apropiați, la cererea acestora, a declarat Macron pe X.
„Escaladarea actuală este periculoasă pentru toată lumea. Trebuie să înceteze. Regimul iranian trebuie să înțeleagă că acum nu are altă opțiune decât să se angajeze în negocieri de bună-credință pentru a pune capăt programelor sale nucleare și balistice, precum și acțiunilor sale de destabilizare a regiunii”, a declarat Macron.
„Poporul iranian trebuie să poată, de asemenea, să-și construiască viitorul în mod liber. Masacrele comise de regimul islamic îl discreditează și impun ca poporul să aibă dreptul la cuvânt. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.”
Președintele francez Macron a avertizat că atacurile împotriva Iranului pot mări instabilitatea în regiune.
Prim-ministrul canadian Mark Carney și-a exprimat sâmbătă sprijinul pentru atacurile SUA împotriva Iranului, afirmând că Teheranul nu a reușit să-și demonteze programul nuclear și să înceteze sprijinul acordat grupurilor militante.
„Canada sprijină acțiunile Statelor Unite de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a împiedica regimul său să amenințe în continuare pacea și securitatea internațională”, a declarat Carney într-un comunicat emis din Mumbai, unde se află într-o vizită oficială.
„În ciuda eforturilor diplomatice, Iranul nu și-a desființat complet programul nuclear, nu a încetat toate activitățile de îmbogățire a uraniului și nu a încetat să sprijine grupurile teroriste regionale”, se adaugă în declarație.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, la rândul său, a reafirmat sprijinul țării pentru atacurile conduse de SUA împotriva Iranului, declarând pe 28 februarie că „regimul de la Teheran a avut toate oportunitățile pentru a preveni un scenariu violent”.
Dezaprobare
Sâmbătă, Rusia a criticat SUA și Israelul pentru că au lansat un atac „periculos și iresponsabil” asupra Iranului, care, potrivit Moscovei, ar fi aruncat întregul Orient Mijlociu în „abis”.
„Washingtonul și Tel Avivul s-au angajat din nou într-o aventură periculoasă care apropie rapid regiunea de o catastrofă umanitară, economică și, posibil, radiologică”, a declarat ministerul rus de externe.
„Aruncând Orientul Mijlociu într-un abis al escaladării necontrolate, ei încurajează de fapt țările din întreaga lume, în special din regiune, să achiziționeze mijloace din ce în ce mai serioase pentru contracararea amenințărilor emergente”, se mai spune în comunicat.
Ministrul de externe al Norvegiei, țară din NATO, a susținut că atacurile israeliene asupra Iranului au încălcat dreptul internațional și a solicitat o soluție diplomatică la criză.
„Atacul este descris de Israel ca un atac preventiv, dar nu este în conformitate cu dreptul internațional. Un atac preventiv ar necesita existența unei amenințări iminente”, afirmă Espen Barth Eide într-un e-mail trimis AFP de către biroul său.
El nu menționează însă atacurile SUA.
Mai întâi chestiuni practice
Multe țări ale lumii nu au emis imediat comentarii politice despre cele întâmplate în Iran și în jurul lui, concentrându-și activitatea diplomatică pe prevenirea cetățenilor lor împotriva călătoriilor spre regiunea afectată sau ajutorarea lor, odată ce sunt acolo.
Ministerul moldovean de externe, de exemplu, a înființat o celulă de criză pentru asemenea chestiuni.
Avioane militare ale Forțelor Aeriene ale SUA sunt văzute parcate pe pista aeroportului Ben Gurion, lângă Tel Aviv, pe 25 februarie 2026.
La rândul său, ministerul de externe din România a emis pe rețele avertizări pentru călătoriile în regiunea Orientului Mijlociu, ca și date de contact pentru cetățenii români aflați deja acolo.
Evenimentele de sâmbătă au dat peste cap planurile de călătorie a mii de pasageri din lumea întreagă, întrucât s-au soldat cu închiderea de spații aeriene ale unor state și a unor aeroporturi care se numără printre cele mai frecventate din lume, cum este cel din Dubai.
Printre traseele aeriene afectate se numără și cele care fac legătura între R. Moldova și Israel, țară unde trăiesc și muncesc numeroși moldoveni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te