Dacă anunțul sună familiar, asta este pentru că recordurile doborâte acum au fost stabilite chiar anul trecut. Este un nou semnal că schimbările climatice provocate de om, cu un impuls temporar din partea fenomenului natural El Nino, continuă să mărească temperaturile și vremea extremă, au declarat oamenii de știință.
Vara meteorologică nordică - iunie, iulie și august - a avut o medie de 16,8 grade Celsius, potrivit Copernicus. Vara a fost, deci, cu 0,03 grade Celsius (0,05 grade Fahrenheit) mai caldă decât vechiul record din 2023. Înregistrările Copernicus datează din 1940, dar înregistrările americane, britanice și japoneze, care încep la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători regulate și probabil din ultimii 120.000 de ani, potrivit unor oameni de știință.
Lunile august din 2024 și 2023 au fost la egalitate cele mai calde din lume, cu 16,82 grade Celsius. Iulie a fost prima dată în mai bine de un an când lumea nu a stabilit un record lunar, dar pentru că iunie 2024 a fost mult mai fierbinte decât iunie 2023, această vară în ansamblu a fost cea mai fierbinte, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.
„Ceea ce indică aceste cifre triste este modul în care criza climatică strânge șurubul”, a declarat Stefan Rahmstorf, climatolog la Institutul Potsdam pentru Cercetare Climatică, din Germania, care nu a participat la cercetare.
- Te-ar putea interesa și: Europenii trebuie să se aștepte la veri tot mai „ucigătoare” (The Lancet)
Până luna trecută, Buontempo, la fel ca alți climatologi, nu era sigur că anul 2024 va doborî recordul de cel mai cald an stabilit anul trecut, mai ales pentru că august 2023 a fost mult mai cald decât media. Dar apoi acest august 2024 a egalat 2023, făcându-l pe Buontempo „destul de sigur” că acest an se va încheia ca fiind cel mai fierbinte înregistrat.
„Pentru ca anul 2024 să NU devină cel mai cald din istorie, trebuie să asistăm la o răcire foarte semnificativă în ultimele câteva luni, ceea ce nu pare probabil în acest stadiu”, a declarat Buontempo.
Odată cu prognoza La Nina - o răcire naturală temporară a unor părți din Pacificul central - este posibil ca ultimele patru luni ale anului să nu mai înregistreze recorduri, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimului an și jumătate. Dar nu este nici posibil ca răcirea să fie suficientă pentru a împiedica anul 2024 să doboare recordul anual, a mai declarat Buontempo.
Am devenit imuni la semnale?
Potrivit climatologilor, acestea nu sunt doar cifre de record, teoretice, ci vreme care afectează oamenii.
„Toate acestea se traduc prin mai multă suferință în întreaga lume”, a declarat Jonathan Overpeck, decan pentru mediu și climatolog la Universitatea din Michigan (SUA). „Odată cu valurile de căldură mai lungi și mai severe vin secete mai severe în unele locuri și ploi mai intense și inundații în altele. Schimbările climatice devin prea evidente și prea costisitoare pentru a fi ignorate.”
Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a declarat că a existat anul acest un spectru larg de vreme extremă: căldură, inundații, incendii de vegetație și vânturi puternice, care sunt toate violente și periculoase.
„La fel ca oamenii care trăiesc într-o zonă de război, cu zgomotul constant al bombelor și zgomotul armelor, devenim surzi la ceea ce ar trebui să fie clopote de alarmă și sirene antiaeriene”, a spus Francis într-un e-mail.
În timp ce o parte din căldura record de anul trecut a fost determinată de El Nino - o încălzire naturală temporară a unor părți din Pacificul central, care modifică vremea la nivel mondial - acest efect a dispărut, ceea ce arată că principalul factor este reprezentat de schimbările climatice pe termen lung provocate de om prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, a declarat Buontempo.
„Nu trebuie să ne surprindă acest val de căldură, aceste temperaturi extreme”, a spus Buontempo. „Vom avea parte de mult mai multe”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te