Serghei Kovaliov, un mult respectat fost deținut politic și disident din epoca sovietică, a murit la vârsta de 91 de ani la Moscova.
Vezi : interviul cu Serghei Kovaliov, la 80 de ani, realizat de Radio Svoboda (rusă și engleză)
Your browser doesn’t support HTML5
Serghei Kovaliov: Democrație și deziluzii
Fiul lui Kovaliov, Ivan, a scris pe Facebook că tatăl său, un apropiat al activistului sovietic pentru drepturile omului Andrei Saharov, a murit în somn la Moscova pe 9 august.
Sergheii Kovaliov a fost arestat în 1974 pentru activismul său în apărarea drepturilor omului și condamnat la peste șapte ani de închisoare. După eliberare, a petrecut trei ani în exil intern și a primit numai în 1987 dreptul de a se reîntoarce la Moscova.
În anii 1990, Kovaliov a devenit membru fondator și co-președinte al Centrului Memorial pentru drepturile omului din Moscova și a participat la activitățile filialei Amnesty International din Moscova, Conferința internațională pentru drepturile omului și clubul de presă „Glasnost”.
În 1990, Kovaliov a fost ales în Sovietul Suprem rus. De asemenea, a prezidat Comitetul pentru Drepturile Omului și a fost autor al Declarației din 1991 a drepturilor omului și cetățeanului.
### Vezi și... ### Premiul Saharov al Parlamentului European înmînat reprezentanţilor organizaţiei MemorialÎn 1991, el a inițiat o lege privind reabilitarea victimelor represiunii politice sovietice. Din 1993 până în 2003, Kovaliov a fost un membru liberal de frunte al camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat.
În 1994-95, a fost primul avocat al drepturilor omului (Ombudsman) din Rusia. Kovaliov a criticat deschis regimul Putin pentru înrăutățirea situației drepturilor omului în țară. Pe măsură ce Putin a concentrat mai multă putere în mâinile sale, Kovaliov a criticat creșterea centralizării statului în jurul președinției.
În martie 2010, a fost unul dintre cei mai proeminenți semnatari ai unui apel deschis intitulat „Putin Must Go” (Putin trebuie să plece), care a adunat de atunci peste 150.000 de semnături.
În 2008, s-a opus intervenției militare a Rusiei în Georgia și recunoașterii de către Moscova a regiunilor separatiste din Abhazia și Osetia de Sud. Kovaliov s-a pronunțat, de asemenea, împotriva anexării din 2014 de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea și a sprijinului militar, politic și economic dat de Rusia separatiștilor din estul Ucrainei.
În ultimii ani, Kovaliov se retrăsese din viața publică, deși a publicat ocazional declarații despre evoluțiile care îl preocupau.