Achiziții publice: tertipuri pentru a ascunde de ochii lumii anumite contracte

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă constată, într-un nou raport de monitorizare, că pe timp de pandemie mai multe autorități publice au ocolit procedurile legale de achiziții. Experții atrag atenția că sub pretextul urgenței pentru combaterea Covid-19 instituțiile statului și-au planificat defectuos achizițiile, iar milioane de lei din bugetul public au fost cheltuite netransparent.

Achiziții publice: tertipuri pentru a ascunde de ochii lumii anumite contracte

Invocând nobila intenție de a facilita achizițiile extrem de necesare, autoritățile au adoptat mai multe modificări legislative pentru a le permite managerilor din sănătate să facă rost de cele necesare pentru combaterea sau prevenirea răspândirii virusului. Numai că măsurile gândite să ajute la gestionarea crizei de Covid-19 au generat achiziții ferite de ochii lumii, prin contracte directe, notează Maria Covalciuc, președinta Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. În consecință, sume importante din bugetul public au fost cheltuite în condiții de minimă transparență, spune experta.

„Observăm că aproape 30 de milioane de dolari au fost cheltuiți prin contractare directă. Este o concluzie destul de îngrijorătoare ținând cont de faptul că contractarea directă nu presupune concurență, nu presupune transparență. Nu cunoaștem prea multe date: care autorități contractante, ce fel de contracte au încheiat, ce anume au procurat prin aceste contractări directe. Mai mult decât atât, o problemă majoră este faptul că operatorii economici nu pot depune contestații.”

Datele colectate de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă arată că din 381 de instituții care au organizat achiziții, doar 118 le-au și raportat, adică mai mult de jumătate din autorități s-au eschivat de la procedurile care asigură transparența procesului.

Facilitarea și urgența unor achiziții în perioadă de criză a servit ca paravan pentru justificarea abuzurilor, susține Maria Covalciuc. Un exemplu relevant pe care îl menționează este o licitație pentru achiziție de dezinfectant desfășurată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Potrivit expertei, autoritatea din educație a cheltuit 28 de milioane de lei pentru un lot nejustificat de mare, care a ajuns în depozitele unor instituții de învățământ, întrucât acestea erau deja asigurate cu dezinfectant.

„În primul rând, vorbim despre o planificare defectuoasă a procedurilor de achiziții publice, ceea ce determină eficiența scăzută a achizițiilor și irosirea banilor publici. Chiar dacă pandemia nu mai este deja o noutate și autoritățile contractante au posibilitatea să își planifice achizițiile în acest sens, uite că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, atunci când a achiziționat dezinfectant, a făcut-o foarte în grabă. Și nu este unicul exemplu”.

Analiza celor mai recente achiziții arată că unele instituții au favorizat agenți economici care au depus oferte ce nu corespund întrutotul cerințelor licitației. În asemenea cazuri, ceilalți participanți pot sesiza Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor, însă și această cale este anevoioasă.

Gheorghe Ghidora, reprezentantul agenției, spune că frecvent, autoritățile refuză să se conformeze deciziilor care constată abateri:

„Autoritățile la acest capitol sunt destul de inventive, anulează procedura de achiziție chiar dacă au fost dispuse măsuri de remediere și în decizie se spune clar că uite oferta respectivă este neconformă și ar trebui să fie reevaluate celelalte oferte.”

Experții au analizat și procedura achiziției de vaccin împotriva Covid-19, eșuată în lipsa unor oferte de la producători. Ei se întreabă care a fost sensul inițierii unei licitații publice din moment ce parlamentul încuviințase cumpărarea vaccinurilor prin negocieri directe, o soluție firească, în opinia specialiștilor, pentru că elimină intermediarii și oferă posibilitatea achiziției de vaccinuri la un preț mai avantajos.