Ministrul a vorbit pe 13 decembrie la Forumul de integrare europeană, la Chișinău, la câteva zile după ce propunerea sa legislativă de retragere a licențelor printr-o „Lege Magnitsky” a trezit reacții controversate.
„Sunt posturi ale unui om pe care autoritățile Marii Britanii l-au acuzat de corupție, iar Statele Unite – de alte încălcări”, a spus Litvinenco. Dar a fost de acord că propunerea sa legislativă „trebuie îmbunătățită” pentru a „exclude riscurile unor posibile abuzuri și ca să nu fie considerată poliție politică”.
Europa Liberă a numărat cel puțin opt televiziuni deținute sau afiliate oligarhilor fugari, Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, care pot fi afectate, dacă este adoptată versiunea moldoveană a „Legii Magnitsky”.
Elaborată de Ministerul Justiției, legea a fost anunțată de ministrul Litvinenco și prim-ministra Natalia Gavrilița la o conferință de presă pe 9 decembrie și supusă ulterior dezbaterilor publice.
„Legea Magnitsky”, versiune autohtonă
Așa cum a fost prezentată de ministrul Justiției și șefa guvernului, „Legea Magnitsky (Republica Moldova)” trebuie să ajute autoritățile de la Chișinău să „dezoligarhizeze” statul – o condiție pusă de UE când a promis Republicii Moldova statut de țară candidată -, dar și să aplice sancțiuni impuse de Statele Unite și Marea Britanie oligarhilor fugari moldoveni.
În nota informativă care însoțește propunerea, se spune că autoritățile moldovene s-au inspirat din „Legi Magnitsky” ale altor țări: Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Canada, Australia, un regulament al Uniunii Europene și o Ordonanță de urgență din România (din 2008).
Dar, în afară de denumire, propunerea legislativă moldoveană are puține în comun cu „Legile Magnitsky” pe care le invocă.
Juristul Vladislav Gribincea subliniază într-o postare pe Facebook adresată Ministerului Justiției că „Magnitsky Act” din Statele Unite (acolo unde legea a apărut prima dată, dar este la fel și în cazul tuturor celorlalte) „se aplică doar față de oficiali străini”.
Adoptată de Congres în 2012, legea a avut inițial scopul să pedepsească oficiali ruși, care l-ar fi maltratat până a murit în detenție, în Rusia, pe avocatul Serghei Magnitsky, după ce acesta descoperise scheme ample de corupție. Ulterior, scopul a fost extins, iar legea americană de acum autorizează puterea executivă (adică pe președinte) să aplice sancțiuni oricărui oficial străin care încălcă grav drepturile omului sau comite acte de corupție.
Cu alte cuvinte, Statele Unite și toate celelalte țări care au „Legi Magnitsky” sancționează oficiali străini pentru încălcarea drepturilor omului în propriile lor țări. Iar sancțiunile sunt doar două: interdicția de viză și înghețarea (nu confiscarea) activelor, a bunurilor.
Varianta moldoveană a viitoarei „Legi Magnitsky” este îndreptată împotriva cetățenilor moldoveni (ca Șor și Plahotniuc), care au fost sancționați de alte țări, având scopul să pună în practică, în R. Moldova, sancțiunile internaționale.
Pedepsele prevăzute de propunerea moldoveană nu includ, în mod logic, o pedeapsă ca interdicția de viză – o țară nu poate acorda (sau refuza) vize propriilor cetățeni. Dar includ altele pedepse, ca retragerea licențelor de emisie ale televiziunilor deținute de moldovenii sancționați de alte țări.
Televiziunile lui Șor și Plahotniuc
Potrivit propunerii legislative a ministrului Justiției, Consiliul Audiovizualului „poate să retragă licența unui furnizor de servicii media care este deținut sau controlat” de o persoană supusă sancțiunilor internaționale, iar în cazul în care postul respectiv „urmărește promovarea imaginii și intereselor” acelei persoane, licența este retrasă „în mod obligatoriu”.
Europa Liberă a verificat toate „Legile Magnitsky” din alte țări invocate de autorii versiunii moldovene. Retragerea licențelor de emisie nu apare ca sancțiune în niciuna din ele. Există o vagă asemănare numai într-o Ordonanță de urgență românească din 2008, vizând aplicarea de sancțiuni internaționale pe plan intern, dar acel act nu are vreo legătură cu cele de tip Magnitsky apărute mai târziu.
Adoptarea unei asemenea legi garantează că presa nu este finanțată din bani furați.Petru Macovei
Propunerea ministrului Litvinenco în privința licențelor de emisie a fost atât de surprinzătoare încât a împărțit în două tabere chiar și apărătorii moldoveni ai libertății de exprimare.
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, a spus Europei Libere că o asemenea lege este necesară în R. Moldova: activele mediatice ale celor care figurează pe listele de sancțiuni europene și internaționale trebuie blocate. „Sunt folosite pentru spălarea imaginii și manipulare. Adoptarea unei asemenea legi garantează că presa nu este finanțată din bani furați”, a spus Macovei.
Nu este clar cum și cine va determina proprietarii instituțiilor de presă și care este relația de afiliere.Nadine Gogu
Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, spune că propunerea legislativă în forma ei actuală este „imperfectă”. „Nu este clar mecanismul prin care se va stabili relația de afiliere și nici cine va determina proprietarii instituțiilor de presă – totul depinde de intențiile bune sau rele ale puterii”, a spus Gogu Europei Libere.
Într-o declarație din luna octombrie, Liliana Vițu-Eșanu, președinta Consiliului Audiovizualului, spunea că un post nu poate fi lipsit de licență de emisie așa de ușor și că trebuie parcurse mai multe etape prevăzute de lege.
„De ce atâtea trepte? Pentru ca o putere de rea-credință, autoritară, să nu poată închide un post din 2-3 mișcări. (…) O licență nu poate fi revocată peste noapte, asta ar fi un abuz”, spunea Vițu-Eșanu.