Rezultatele exit poll-urilor, publicate de televiziunile din Franța arată că Noul Front Popular e pe primul loc, cu 175 - 205 deputați. Reuniunea Națională (RN), care era creditată cu cele mai mari șanse de câștig, este pe locul trei, cu 120-150 de mandate, după coaliția prezidențială „Împreună pentru Republică” a lui Emmanuel Macron, care ar avea de a 150 până la 180 de locuri în Camera Deputaților.
Prezența la vot a fost de 67,1%, o prezență record - la precedentele alegeri, din 2022, a fost de 46,23%.
Primul tur s-a încheiat pe 1 iulie cu aproximativ 33% din voturi pentru „Reuniunea Națională” a lui Le Pen și Bardella, în timp ce Noul Front Popular obținuse în primul tur 28%, iar coaliția partidelor care îl susțin pe Macron - puțin peste 20% din voturi.
În săptămâna dintre cele două runde, s-au retras peste 200 de candidați centriști și de stânga din cursă pentru a spori șansele candidaților care sunt împotriva partidului de extrema dreaptă a lui Marine Le Pen.
Marine Le Pen ține un discurs în timpul serii rezultatelor primului tur al alegerilor parlamentare din Henin-Beaumont, nordul Franței, la 30 iunie 2024.
Nu este prima dată când partidele acționează împreună pentru a împiedica „Uniunea Națională”, formațiune eurosceptică și anti-imigranți, să preia puterea.
În ultimii ani Le Pen a făcut eforturi să se debaraseze de imaginea de partid rasist și antisemit pe care o avea formațiunea sa, o tactică care pare să fi funcționat până la un punct, pe fundalul nemulțumirii alegătorilor față de Macron și partidul său liberal, față de costul ridicat al vieții și îngrijorările tot mai mari legate de imigrație.
Dar pariul președintelui francez, care a convocat anticipatele subit, imediat după europarlamentarele de la începutul lunii iunie la care Le Pen a crescut vertiginos, pare să fi dat roade. Macron a mizat pe faptul că francezii vor fi confruntați cu posibilitatea să fie conduși de un partid de extremă și să vor răzgândi, el folosind o mutare utilizată recent cu succes și de premierul socialist spaniol Pedro Sanchez.
Pe 7 iulie, în cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze, au fost aleși 501 de deputați pentru cele 577 de locuri în Adunarea Națională, camera mică, dar și cea mai importantă a parlamentului francez. Celelalte 76 de mandate au fost câștigate din primul tur de scrutin. Totuși, pentru o majoritate parlamentară, un partid trebuie să aibă 289 de locuri.
(Articol preluat și adaptat de pe Europa Liberă România)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te