Bardella, „moderatul”
Liderul de extremă-dreapta din Franța, Jordan Bardella, a spus miercuri că respectă dreptul Ucrainei de a se apăra de Rusia, dar dacă ar deveni prim-ministru nu ar da Kievului rachete cu care să poată lovi ținte din interiorul Rusiei.
Reuters relatează că Bardella a mai declarat că va respecta obligațiile Franței față de NATO dacă ar deveni șeful guvernului.
Partidul său Rassemblement National (RN) conduce în sondajele de opinie dinaintea alegerilor parlamentare anticipate din 30 iunie și 7 iulie, făcându-i pe mulți să se întrebe cum s-ar putea schimba politica externă a Franței în cazul când extrema dreaptă ar obține destule locuri ca să formeze guvernul.
„Aș dori ca Ucraina să aibă la dispoziție munițiile și echipamentul de care are nevoie pentru a ține frontul, dar linia roșie va rămâne pentru mine aceeași, fiind vorba de trimiterea de echipamente care ar provoca escaladare în estul Europei”, le-a declarat Bardella reporterilor la un târg de armament de lângă Paris.
„Nu am de gând să trimit, mai ales, rachete cu rază lungă de acțiune sau alte arme care ar putea permite Ucraina să lovească teritoriul rusesc”, a mai spus politicianul.
Spectrul coabitării
Reuters notează că și dacă RN ar câștiga alegerile, Emmanuel Macron va rămâne președintele țării și comandantul suprem al forțelor armate, coabitând, desigur, în mod incomod, cu un eventual guvern alcătuit de extremiști.
Dar constituția franceză îi dă și premierului unele atribuții în domeniul apărării, grație unor neclarități în împărțirea puterilor.
Macron este cunoscut ca unul din liderii internaționali care sprijină cel mai mult ajutorarea militară a Ucrainei - el a fost primul care a spus, anul acesta, că nu poate exclude cu totul o eventuală trimitere de personal militar occidental în țara atacată de ruși.
Bardella a spus miercuri că dacă va ajunge premier va respecta obligațiile Franței de membră în NATO, inclusiv în ce privește mărirea cheltuielilor militare, întrucât „miza este credibilitatea noastră față de partenerii europeni și față de aliații din NATO”.
AFP scrie că remarcile lui Bardella sunt moderate, în contextul „ostilității istorice” a extremei-drepte franceze față de alianța Nord-Atlantică.
Aceeași sursă amintește că tabăra politică a lui Macron a exploatat admirația conducerii RN pentru liderul rus Vladimir Putin în campania electorală din 2022, când liderul centrist a fost reales președinte, învingând-o pe Marine le Pen, dar partidul său a pierdut majoritatea parlamentară.
Criticii extremei drepte au invocat mereu, atunci, un împrumut masiv primit de RN în 2014 de la o bancă rusească.
În aceeași campanie din 2022, RN avea înscrisă în programul electoral „retragerea Franței din comanda integrată a NATO”.
Stânga se „moderează” și ea
AFP notează că stânga radicală franceză are și ea obiecții față de o implicare mai intensă a Parisului în activitățile NATO, criticând în aprilie trecerea singurului portavion francez, Charles de Gaulle, sub controlul operațional al alianței în timpul unei misiuni de două săptămâni în Marea Mediterană.
Unul din liderii cei mai vizibili din noua alianță de stânga, creată după alegerile europarlamentare din 9 iunie, socialistul Raphael Glucksmann, a dat însă asigurări săptămâna trecută că în cazul unei victorii a alianței sale la „anticipate”, nu vor fi schimbări dramatice de politică externă.
Ultimele sondaje arată alianța stângistă în poziția a doua, după RN, dar înaintea centriștilor lui Macron.
„Ne-am pus de acord asupra sprijinirii Ucrainei, construcției europene și asupra conflictului din Gaza”, a spus Glucksmann, adăugând că în cazul unei victorii, Jean Luc Melenchon, cel mai radical dintre liderii stângii, nu va fi premier.
Melenchon este perceput de multă lume ca o personalitate care divizează societatea, inclusiv prin orientarea sa în politica externă: el nu a sprijinit prea călduros ajutorarea militară a Ucrainei și a luat partea palestinienilor în conflictul din Gaza, refuzând să numească atacul Hamas din 7 octombrie „terorist”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
