Raportul privind statul de drept realizat de Comisia Europeană a fost consultat, între alții de jurnaliștii de la G4Media, care selectează mai ales aspectele ce privesc România. „Modificările la legile justiției care încă sunt în vigoare, funcționarea deficitară a Consiliul Național al Audiovizualului, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme ale României”, scrie Dan Tăpălagă, care subliniază însă că a fost reamarcată pozitiv reacția puternică a societății civile din țară. Raportul notează că ”transparența proprietății de media pare să fie incompletă”, iar media este expusă ”presiunilor politice, dat fiind că lipsesc garanții legale în ce privește independența editorială, separate de autoreglementările la nivelul redacțiilor și publisherilor”. România folosește excesiv ordonanțele de urgență și, în general procedurile pe repede înainte. Dan Tăpălagă reamintește că „Raportul vine pe fondul dezbaterilor din UE pe tema legării standardelor statului de drept de fondurile europene în următorul exercițiu financiar ca o metodă suplimentară de a încuraja respectarea valorilor europene” și că Polonia și Ungaria se opun vehement acestui gen de condiționări.
Emilian Isăilă scrie pe site-ul spotmedia.ro că probabil și de această dată alegerile locale sunt „cel mai precis sondaj pentru alegerile generale”. E lucru dovedit în majoritatea ciclurilor electorale, cu excepția anului 2000, când Traian Băsescu a câștigat în mod surprinzător primăria Bucureștiului împotriva social-democratului Sorin Oprescu. După localele de duminică, „Se poate spune că liberalii au devenit prima forță politică a țării, PSD rămânând a doua”, scrie Isăilă. Unde mai pui că alegerile generale din decembrie vor avea și contribuția celor din diaspora, adică voturilor de acum obținute de liberali și de celelalte partide anti-PSD lui se vor adăuga „în jur de 600.000 de voturi” așteptate din străinătate. „Dacă se va păstra prezența de 46% de la locale, voturile din diaspora vor reprezenta un pachet de 7 procente care se vor distribui exclusiv la USR-PLUS și PNL. Asta va duce la o creștere importantă pentru aceste formațiuni în raport cu PSD”.
Magda Grădinaru (spotmedia.ro) trage concluzii mai cu seamă de ordin emoțional și comportamental după scrutinul local : „Ce am văzut noaptea trecută la BEC Sector 1, unde oamenii au votat una și puterea poate ajunge tot la Daniel Tudorache (PSD), sunt intestinele unei puteri ținute în viață prin furt, înşelăciune şi fraudă”. ”Dincolo de furt și fraudă, ne-au făcut să nu avem încredere unul în celălalt și în ce putem face împreună. Să ne îndoim de buna-credința și de moralitatea celorlalți, de vreme ce îl votează pe Piedone, după (tragedia de la clubul) Colectiv și pe acel primar care și-a abuzat emoțional fiica și a filmat abuzul”.
Despre surpriza uriașă a alegerilor de primar din Timișoara scrie Vasile Popovici pentru ziare.com. O compară cu reacția timișorenilor din decembrie 1989. Ca și atunci, furia oamenilor s-a coagulat într-o forță comparabilă cu un tsunami. Articolul e mai degrabă un reportaj, dar Post Scriptum-ul insistă neîncrezător în atenția cititorilor : „Mă întreb totuși dacă s-a înțeles bine ce s-a întâmplat aici? Un cetățean din Germania, completamente necunoscut, lipsit de resurse financiare, care a înfruntat un primar în post, cu o mie de rețele de afaceri, cu oameni de casă în toate posturile-cheie, cu bani, plin de siguranță și ironie, atotputernic, dispunând de toate butoanele municipalității, mituind inclusiv lumea culturală (…). Nimic n-a contat. Timișorenii l-au vrut, intratabili, pe neamț. De neînțeles! Și dă-i și râzi ca proștii la Antena 3 - înainte să pice rezultatul...”