Alexandru Ambros: „Un eventual pod peste Prut sigur că ne-ar avantaja foarte mult pe noi, unghenenii”

Drum naţional la Ungheni

Interviu cu primarul oraşului Ungheni despre protestul „România vrea autostrăzi” care are loc astăzi în mai multe orașe de peste Prut, în special în Moldova.

Parlamentul României a adoptat anul trecut o decizie simbolică privind construirea așa-numitei autostrăzi a unirii pe traseul Ungheni-Iași-Târgu Mureș, dar autorităţile de la Bucureşti nu au avansat prea mult în această chestiune. Astăzi mii de români au făcut pauză de la muncă pentru 15 minute pentru a participa la un protest prin care se cere construirea de autostrăzi. Imbold a venit de la om de afaceri din Suceava care a construit primul și singurul metru de autostradă din Moldova​ românescă.

Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Alexandru Ambros: „Pentru noi este foarte important să avem cât mai multe conexiuni cu frații noștri din România și noi aici, la Ungheni, tot timpul ne-am dorit ca să avem un pod rutier peste Prut, lucru care ar fi foarte binevenit pentru toți unghenenii și de foarte multe ori unghenenii s-au pronunțat că este o întrebare de necesitate actuală.

Your browser doesn’t support HTML5

Interviu cu primarul oraşului Ungheni, ​Alexandru Ambros


Eventual, acest pod ar putea apărea chiar în regiunea centurii deja construite acum la momentul actual și care este dat în exploatare și este o lucrare foarte bună. Un eventual pod peste Prut sigur că ne-ar avantaja foarte mult pe noi, unghenenii, în această regiune, iar în momentul în care dincolo, pe partea cealaltă a Prutului, acest pod va avea conexiune cu o automagistrală, sigur că lucrurile vor fi doar binevenite.”

Europa Liberă: S-a vorbit mult și despre autostrada Târgu Mureș - Iași care să facă conexiunea cu Ungheniul. E cu șansă?

Alexandru Ambros: „Eu, la competențele mele de primar al unui municipiu, nu pot să zic că întrebări, practic, internaționale, care pot fi rezolvate doar la nivel de guverne, de aceea nu mă pot pronunța, dar din ceea ce cunosc este că se ține legătura, se fac pași concreți în vederea armonizării acțiunilor atât în Republica Moldova, cât și în România ca acest lucru să se întâmple până la urmă.

Dacă nu avem drumuri, nu avem infrastructură, nu putem dezvolta economia...

Deci, drumurile sunt niște artere foarte importante, sunt ca venele. Practic, dacă nu avem drumuri, nu avem infrastructură, nu putem dezvolta economia. Ce folos că facem o fabrică într-un loc sau facem o uzină în alt loc dacă nu putem comunica între aceste entități economice? Desigur că drumurile sunt un element foarte și foarte important pentru dezvoltarea economiei oricărei țări.”

Europa Liberă: Astăzi se anunță că zeci de firme și mii de angajați de la stat sau din mediul privat, primari, politicieni, organizații neguvernamentale și-au suspendat activitatea timp de 15 minute în România în semn de solidaritate cu protestul față de lipsa autostrăzilor în România. Ar putea exista și o solidaritate din partea astălaltă de Prut?

Alexandru Ambros: „România este o țară democratică și faptul că oamenii se exprimă liber este foarte bine și fiecare are dreptul să-și expună părerea. Bine, noi putem fi solidari doar în acea idee că orice acțiuni concrete și bune din partea autorităților noastre centrale și locale sunt doar binevenite în folosul cetățenilor. Să zicem, să facem și noi niște activități în oglindă, eu cred că noi avem suficiente probleme acum la momentul actual pe interior, așa ca să ne sincronizăm în niște activități, părerea mea, dar desigur că înțelegem preocupările oamenilor, pentru că dacă oamenii ies în stradă și își expun un punct de vedere, asta înseamnă că există o problemă.

Și atâta timp cât această problemă nu va fi rezolvată, deci oamenii vor avea sentimentul acesta de insatisfacție, pentru că există o lipsă, există un gol și autostrăzile în România, într-adevăr, sunt un gol, după cum văd eu aici, în teritoriul vecin.”

Europa Liberă: În mod special, în zona Moldovei românești.

Alexandru Ambros: „Din câte știu eu, autostrăzi nu sunt în general, practic, așa, în sensul deplin al cuvântului, dacă să vorbim în sensul acesta european, dar noi avem suficiente probleme aici, la noi. Părerea mea este, ca primar al municipiului Ungheni, că ar trebui să mă concentrez pe problemele orașului meu, în primul rând.”

### Vezi și... ### „România vrea autostrăzi” , un protest susținut și de președintele Iohannis

Europa Liberă: Drumurile cer mulți bani. Întrebarea e: cum se găsesc acești bani? Opinia publică cunoaște că și Uniunea Europeană ajută, oferă asistență pentru îmbunătățirea infrastructurii drumurilor, pentru că bugetele locale sunt destul de modeste, bani prea puțini în pușculița, în vistieria, inclusiv a municipiului Ungheni pentru a îmbunătăți infrastructura rutieră. Nu?

Alexandru Ambros: „Da, așa este. Uniunea Europeană ne ajută și suntem foarte recunoscători, doar că vreau să vă zic că nu sunt chiar foarte multe surse. Deci, noi am avut un program operațional comun trilateral România-Ucraina-Moldova, unde am atras, inclusiv la Ungheni, resurse pentru îmbunătățirea infrastructurii drumurilor. Acest program a derivat în două programe aparte, deci în Programul operațional comun bilateral Moldova-Ucraina și Moldova-România, unde la fel putem să apelăm pentru a primi niște resurse financiare pentru infrastructură în general, dar alte programe foarte mari ar putea să fie Programul operațional bazinul Mării Negre, dar acolo resursele sunt mai mici, adică aceste două surse din programe intercomunitare ar putea fi folosite, dar altele nu prea sunt la momentul de față.

Mai este acum o inițiativă a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, unde s-au expus pentru Ungheni și Cahul ca doi poli de creștere, ca două microregiuni, unde la fel vor fi făcute niște investiții și Guvernul Republicii Moldova, în special anul trecut, a făcut niște eforturi. Cu toate că foarte multă lume critică, eu știu un singur lucru numai cel care nu face nimic, numai acela nu greșește, dar cei care critică câteodată n-au făcut nimic de unii singuri, așa ca să vadă că nu este foarte ușor să faci în momentul în care ai oamenii pregătiți aici, în țară, la nivelul care sunt și trebuie până la urmă să scoți lucrarea la capăt. Dar dacă prelungim în același ritm cum am început anul trecut cu „Drumuri bune”, cred că în 4-5 ani vom avea complet altă situație și în Republica Moldova.”