Alina Radu: Comitetul creat de președinție va examina corupția sistemică

Președinta Moldovei Maia Sandu a creat un grup de experți naționali și internaționali care va cerceta „cazuri de corupție mare”, va analiza obstacolele în calea unei lupte eficiente cu corupția și va face recomandări pentru a îmbunătăți legile și instituțiile de resort. Comitetul Consultativ Independent Anticorupție este compus din șase membri, 3 sunt moldoveni și trei sunt experți străini. Președintele acestui comitet consultative este diplomatul american James Wasserstrom, iar co -președintă este ziarista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă. Activitatea comitetului este independentă de președinție și va fi sprijinită financiar inițial de Uniunea Europeană și guvernul Statelor Unite ale Americii. Din comitet face parte şi experta de la București – Laura Ştefan. Alla Ceapai a stat de vorba cu Alina Radu.

Interviu cu ziarista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă

Europa Liberă: Mai întâi să vorbim despre raționamentul creării acestui comitet independent anticorupție și ce ar urma el să facă la modul practic, chiar din denumire înțelegem că e o structură consultativă. Asta însemnând ce – consultări pe politici anticorupție sau și pe dosare?

Alina Radu: „E o structură care va analiza ce se întâmplă în Republica Moldova la nivel de combatere a corupției – de ce nu merg lucrurile, care sunt impedimentele majore, care ar fi soluțiile, desigur, legale și corecte, care ar fi recomandările pentru instituțiile deja existente? Acest comitet consultativ nu vine să submineze alte instituții create și existente, nu vine să analizeze sau să facă anchete penale pe un personaj anume, vine să facă evaluări și concluzii, și recomandări. Aceste evaluări și recomandări nu vor fi făcute în secret nu știu cui, vor fi livrate oricărei instituții publice care va avea nevoie și vor fi făcute publice inclusiv pentru mass-media și orice cetățean. Acest comitet nu e o poliție politică, acest comitet va lucra cu date deschise, doar că le va acumula, le va sorta, le va aranja și le va prezenta într-un așa un mod din care să fie vizibil exact ce nu funcționează și cu ajutorul experților naționali, dar și străini să se indice exact la o listă de măsuri care ar funcționa, ținând cont și de recomandările anterioare, de măsuri care au fost, dar nu au funcționat, deci se va propune altceva.”

Europa Liberă: S-a accentuat cumva că această entitate va cerceta inclusiv sau în special cazurile de corupție mare și că va comunica public despre acestea, cel puțin așa prevede un comunicat prezidențial, această structură fiind creată prin decret prezidențial. Înțeleg că veți fi și mesageri, adică veți comunica societății despre ce se face sau nu se face pe acest segment al luptei cu corupția, aș vrea să insistăm totuși nu atât pe efectele mediatice, cât pe randamentul juridic, să-i spunem așa, al acestei structuri.”

Alina Radu: „Acest comitet nu are un statut de instituție care poate face anchete sau poate lua decizii juridice în sens că nu va condamna și nu substituie instituțiile care trebuie să facă anchete și, eventual, să condamne vinovații. Dacă s-a înțeles așa, s-a înțeles greșit, deși în comunicatul președinției nu exista această presupunere. Acest comitet va examina corupția sistemică și va indica breșele care admit că această luptă cu corupția nu are loc. Or, practic, fiecare cetățean din Republica Moldova recunoaște că la momentul actual Republica Moldova având, practic, toate instituțiile – și aici mă refer și la procuraturi, și instanțe judiciare, și ANI, și CNA, și alte instituții – lupta cu corupția și combaterea corupției nu merge, nu funcționează, nici cazuri răsunătoare, nici cazuri mici nu sunt soluționate și tocmai ca să se facă o evaluare și să se stabilească foarte clar de ce nu merge și ce probleme exacte sunt în sistem.”

S-au întâmplat multe lucruri în Republica Moldova, s-au mai făcut tentative și nu s-a întâmplat lupta cu corupția

Europa Liberă: Am văzut deja unele voci critice punând la îndoială randamentul acestei structuri și spunând că atribuțiile ei se vor limita doar la monitorizarea situației, la propuneri de recomandări, legislație, la cadrul instituțional, la scrierea de rapoarte și că la modul practic nu se va întâmpla nimic mai departe. Ce vă face să credeți totuși că nu va fi așa și că acest comitet independent, așa cum ați menționat chiar Dvs. la lansarea lui, va aduce Republicii Moldova ceea de ce are nevoie cel mai mult, poate de o luptă eficientă cu corupția?

Alina Radu: „Haideți să fim de acord și cu scepticii că s-au întâmplat multe lucruri în Republica Moldova, s-au mai făcut tentative și nu s-a întâmplat lupta cu corupția, desigur că nu putem promite acum că, gata, peste trei luni sau peste trei săptămâni toți criminalii sau corupții vor fi deferiți justiției și Republica Moldova va fi curată. E un nou efort într-un stat și într-un sistem în care lucrurile nu funcționează, e o nouă încercare. Această activitate nu dublează activitatea altor instituții, nu subminează alte instituții, e nevoie de efort în combaterea corupției. Pe mine personal mă interesează această activitate, pentru că m-am născut și am crescut în Republica Moldova, sunt martoră atâtor cazuri de corupție, sunt participantă la o mulțime de investigații, dar și eforturi anticorupție care nu au dat rezultat. Cu atât mai mult sunt interesată de experiența unor structuri similare străine și în acest comitet sunt câțiva colegi din alte state care au avut experiențe în Ucraina sau în alte țări și vrem să cunoaștem experiența lor, și vrem să vedem ce ar putea fi preluat. Desigur că este foarte devreme să declarăm non-eficiența, acest comitet este abia creat și urmează să fie creat secretariatul și să fie angajate persoane care vor munci în acest proiect. Deci, este foarte devreme să zic „gata!” și să numim o dată când corupția va fi eradicată.”

Europa Liberă: Dvs., în calitate de directoare a unui săptămânal de investigații, urmăriți corupția de aproape două decenii, deconspirați diverse ilegalități, scheme, scoateți în vileag inactivitatea organelor de drept în curmarea acestor scheme, deseori însă acest efort are efectul zicalei: „Câinii latră, caravana își vede de drum”. Ce vă face să credeți că în cazul acestei entități nu se va întâmpla la fel ca în zicala sus-pomenită?

Alina Radu: „Noi nu putem să zicem că întotdeauna s-a întâmplat așa. Trebuie să afirm cu mâna pe inimă că unele din investigațiile Ziarului de Gardă au avut efect, inclusiv prin plecarea multor oameni din sistem. Acum că acei oameni nu au fost pedepsiți, da, e adevărat și că în locul acelora au venit alții, da, e adevărat, tocmai de asta suntem interesați de o nouă abordare. Pentru mine asta înseamnă o nouă abordare, vreau, într-adevăr, să cunosc ce fac structuri similare în străinătate și ce alte acțiuni s-ar putea produce, pentru că tot ce s-a făcut până acum a fost o luptă grea, dură, dar a fost o luptă insuficientă. În societate a apărut, într-adevăr, o oboseală la mesajele despre combaterea corupției și e nevoie de o abordare nouă.”

Europa Liberă: Dar această luptă anticorupție este deseori ineficientă și anevoioasă din ce cauză, iată, din observațiile Dvs. – nu avem instituții suficient de puternice, nu există proverbiala voință politică sau de alt gen, legislația e proastă sau care ar fi principalele motive?

Alina Radu: „Este un lanț de instituții corupte și capturate care ele însele nu se mai pot reforma. În mod normal, orice persoană poate denunța un caz de corupție și pentru asta e nevoie de un organ de anchetă, da? Să zicem, cineva de la poliție sau cineva de la procuratură să facă o anchetă pe o plângere de corupție, după care acest caz trebuie să meargă în instanță, unde un judecător integru trebuie să ia decizii și să condamne o persoană coruptă. În Republica Moldova nu funcționează niciuna dintre aceste instituții. Totodată, organele care ar trebui să analizeze critic sau să pedepsească chiar fie judecătorii sau procurorii care sunt ineficienți sau au deturnat anchetele pe cazuri de corupție nu funcționează nici ele. Deci, nu mai funcționează nimic, la părerea mea, și există și o mulțime de date care confirmă că aceste instituții sunt capturate și nu funcționează. Iată de ce e nevoie de o nouă abordare și e nevoie de cunoașterea experiențelor internaționale și e nevoie de identificat noi modalități. Se discută foarte mult despre experiențele străine, pentru că, hai să zicem, Republica Moldova e un stat foarte mic, da, e foarte corupt, dar nu e chiar unic în lume, peste tot este corupție și avem ce învăța din alte țări, din experiența altor state. Mai ales că persoanele corupte din Republica Moldova sunt și ele conectate cu alte state – fie că-și țin conturile acolo, fie că-și țin averile acolo, fie că spală banii prin niște bănci europene sau internaționale. Deci, e bine să fie privită situația din Republica Moldova, cu toate, să zicem, legăturile pe care le pot avea și corupții, dar și sistemul în străinătate și cu experiențele străine care ar putea ajuta la combaterea corupției aici.”

Europa Liberă: Faptul că acest comitet va prelua experiența altor state, dar și faptul că ar urma să fie sprijinit financiar de Statele Unite, de Uniunea Europeană și de alți donatori am văzut că au ajuns să fie criticate de unii politicieni, în special, adversari ai președintei Maia Sandu, care a venit cu inițiativa creării acestei structuri. Cât de justificate vă par aceste critici, care vorbesc, iată, despre o pretinsă implicare a factorului extern, dat fiind că va fi sprijinită de către donatori și că trei din cei șase membri ai comitetului sunt experți din străinătate?

Alina Radu: „În primul rând, eu ca și jurnalist accept criticile și părerile oricui, mie îmi place pluralismul de opinii și oricine este liber să își expună părerea despre orice. Asta înseamnă esența unui stat liber și a libertății de expresie, dar în rândul doi, atunci când e vorba de manipulare, trebuie să indicăm la elementele care fac opinia unui politician să fie manipulatoare și aici haideți să calculăm împreună câți bani au fost până în prezent oferiți sistemului de justiție din Republica Moldova din partea Statelor Unite, statelor europene ca să facă reforme. Asta ce a fost, influență sau ne-influență? Câți bani au fost oferiți președinției când era Igor Dodon pentru reparația acestei clădiri și mobilarea ei etc. – asta e influență străină sau nu e influență străină? Câți bani au fost donați Republicii Moldova, inclusiv mașinile, calculatoarele de la aceste instituții, de la Ministerul Justiției, toate calculatoarele din guvern, probabil sunt din donații – asta e influență ori nu e influență? Ori de ce privim selectiv la un comitet anticorupție care, de fapt, face analiză și va prezenta un raport public? Deci, nu vine cu tancurile NATO, nu vine cu armata rusă, nu vine cu nicio agresiune, ci va prezenta niște analize și niște date tuturor cetățenilor.”

Europa Liberă: Și pe final, dna Radu, și Dvs. personal vi s-a reproșat că, fiind jurnalistă, directoare a unui săptămânal independent de investigație, ați acceptat să faceți parte din acest comitet creat de un om politic, adică prin decret prezidențial, comitet ai cărui membri s-a spus că n-ar fi fost selectați tocmai transparent. Cum răspundeți acestor critici și reproșuri?

Alina Radu: „Iarăși accept că orișicine poate să facă orice reproș și poate să adreseze orice întrebare, toată lumea este liberă. Este adevărat că mi-am pus și eu întrebări, exact aceste întrebări – cât e de elocvent ca eu, ca exponent al unei instituții media, să fac parte din acest grup? Înainte să accept, m-am asigurat că nu există niciun membru politic și nicio agendă politică și că acest grup e independent și va face publice acțiunile și activitățile sale, deci nu se va lucra pentru președinție, nu va sta la președinție, nu se va consulta cu președinția, doar va livra niște rapoarte și recomandări atât președinției, cât și societății. Deci, am insistat ca toate livrabilele, toată munca să fie făcută publică, nu voi avea contract cu președinția și niciunul dintre membrii comisiei nu va fi contractat de către președinție nici pentru livrarea serviciilor și nici nu va primi niciun ban public sau de la bugetul de stat, sau de la o instituție publică. Pe lângă asta, este o muncă de consultanță și eu am mai prestat muncă de consultanță anticorupție într-o mulțime de alte organizații sau proiecte, sau muncă de consultanță pe drepturile omului, deseori am făcut această activitate. Deci, la momentul în care un jurnalist, hai să zicem că nu îl cheamă Alina Radu, poate să-l cheme oricum, prestează câteva zile pe lună o muncă de consultanță, fără o agendă politică și fără să colaboreze cu niște politicieni, și fără să presteze unor politicieni pe secret sau nu știu cum să zic niște rezultate, nu am văzut o incompatibilitate. Cu toate acestea, sunt încă în consultări cu instituții, cu ONG-uri de media, ca să văd dacă ar exista un oarecare conflict în această activitate a mea.”