Educația românească se află din multe puncte de vedere pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Potrivit datelor oferite astăzi de Raportul Băncii Mondiale pentru Dezvoltare Globală, mai mult de un sfert din copii care provin din mediu rural abandonează școala înainte să termine clasa a opta și de multe ori mult mai devreme. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul în care se discută despre capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe: doar 2% pot citi și înțelege texte complicate și numai 3,3% sunt în stare să rezolve probleme cu un grad mai ridicat de complexitate la matematică. Apoi, peste 80% dintre școlile cu performanțe scăzute din România se află la țară. Discrepanța dintre mediul rural și cel urban este în continuă creștere în mai toate domeniile vieții sociale, iar această diferență riscă să divizeze dramatic țara.
Experții Băncii Mondiale recomandă în raportul dat azi publicității o mai mare concentrare asupra grupurilor vulnerabile și investiții constante și mai mari în educație. Banii alocați anual prin bugetul de stat educației sunt printre cei mai puțini prin comparație cu fondurile pe care majoritatea statelor din Uniunea Europeană le gândesc pentru învățământ. În 2017, spre exemplu, educația românească a primit 3,1% din Produsul Intern Brut, cu toate că legea prevede un minim de patru procente.
Aflat de față la prezentarea raportului, președintele Klaus Iohannis, fost profesor de fizică înainte să intre în politică, a observat că analiza Băncii Mondiale pune într-o lumină nouă problemele cu care se confruntă sistemele de educație în ceea ce privește „lipsa de echitate” care „contribuie la menținerea unor decalaje economice substanțiale între statele lumii”.
„A merge la şcoală nu este acelaşi lucru cu a învăţa, acesta este mesajul central al raportului”...
Economistul principal al Băncii Mondiale şi co-autor al Raportului Dezvoltării Globale pentru 2018, Halsey Rogers, a explicat că „a merge la şcoală nu este acelaşi lucru cu a învăţa, acesta este mesajul central al raportului”, iar Klaus Iohannis preluând această idee a adăugat că sistemul românesc de educație ar trebui să se concentreze mai mult asupra cunoștințelor dobândite de copii la școlă, decât pe bifarea anilor petrecuți pe băncile școlilor: e o „lecție” pe care trebuie să o învețe și România, a remarcat președintele român, amintind că un studiu de acum doi ani avertiza că țara se confruntă cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, „care se reflectă foarte vizibil și în înaltele sfere ale politicii românești”.
Fără să o numească, șeful statului s-a referit însă la prim-ministra Viorica Dăncilă, ale cărei greșeli de pronunție și de acordare a subiectului cu predicatul au devenit de notorietate. Cu toate că nu e singura exponentă a elitei politice cu grave carențe de educație, ea ocupă funcția cea mai înaltă. Vorbind despre faptul că România se îndepărtează de obiectivul Europa 2020, Iohannis nu s-a putut abține să nu menționeze, că unii spun în loc de 2020, 20-20, cu referință directă la unul dintre discursurile șefei guvernului de la București. Strategia Comisieie Europene 2020 a fost demarată în 2010, iar scopul enunțat era să elimine deficiențele existente și să creeze condiții favorabile pentru o creștere economică mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii pe cinci paliere, între care și educația (1. Ocuparea forței de muncă; 2. Cercetare și dezvoltare; 3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei; 4. Educație; 5. Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale).
Raportul Băncii Mondiale prezentat astăzi precizează în concluzii că „pentru România, devine imperativă nevoia de a investi mai mult şi mai inteligent în educaţie”, recomandând în același timp măsurarea compentențelor prin „utilizarea unei evaluări mai bine concepute în măsurarea rezultatelor învățării”, identificarea „situațiilor de excluziune”, „evaluarea progresului” și luarea unor decizii bazate pe „informații” corecte.